O decizie controversată, venită, probabil, pe fondul unei consilieri eronate, l-a plasat pe președintele Klaus Iohannis într-o situație amendabilă. Decorarea preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza, acuzat că şi- manifestat admirația față de moralitatea unor membri ai mișcării legionare, a fost urmată de reacții polemice virulente. Am căutat să aflăm modul în care se raportează la polemicile iscate în jurul gestului recentei sale decorări Octav Bjoza, una dintre victimele torţionarului lui Paul Goma, și care sunt convingerile pe care acesta le asumă public.

O decizie controversată

Decorarea, în prima zi de mandat prezidențial, a președintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Octav Bjoza, de către președintele României, Klaus Iohannis, a stârnit un val de reacții polemice. Acestea au plecat de la semnalarea potrivit căreia gestul decorării cu Ordinul Național Steaua României a unei persoane care și-a manifestat admirația față de moralitatea unor membri ai mișcării legionare ar fi urmarea unei erori de consiliere. Îndrumarea eronată ar fi venit din partea unor persoane din anturajul actualului președinte, despre care voci ale unor publiciști prestigioși apreciază că au fost selectate după criterii discutabile, fiind vorba despre indivizi parțial discreditați ori controversați. Contextul în sine face referire la imperativul aplicării, de către președintele României, a unor criterii de claritate morală și de selecție valorică reprezentative pentru demnitatea ocupată.

În raport cu situația creată, am căutat să aflăm și modul în care se raportează la polemicile iscate în jurul gestului recentei sale decorări președintele AFDPR, Octav Bjoza, și care sunt convingerile pe care acesta le asumă public. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, la începutul lunii martie, TIMPOLIS a stat de vorbă cu el despre modul în care își amintea de unul dintre cei mai de temut torționari ai închisorilor comuniste, Constantin T. Istrate, care trăia în localitatea timișeană Peciu Nou. Puțini păreau a mai fi, însă, cei care știau amănunte despre fostul torționar și despre inimaginabilele practici de tortură ale acestuia, așa cum apăreau ele consemnate în volumul Gherla semnat de Paul Goma.

Pentru a afla atunci mai multe informații despre torționarul Constantin T. Istrate, am stat de vorbă cu președintele AFDPR, Octav Bjoza, care l-a cunoscut pe acesta în temnițele regimului comunist. Acolo unde Octav Bjoza a ajuns la puțină vreme după ce a împlinit 19 ani și de unde a fost eliberat la 24 de ani.

La începutul lunii iulie, IICMER anunța, însă, că solicită Parchetului începerea urmăririi penale pe numele lui Constantin T. Istrate, cel de-al patrulea torționar identificat în viață, după Alexandru Vișinescu, Ioan Ficior și Florian Cormoș. Acuza care îi era adusă lui Constantin T. Istrate a sfost cea de săvârșire de infracțiuni contra umanității, existând probe care pledau pentru implicarea acestuia în uciderea a peste 200 de deținuți politici, în perioada în care a ocupat poziții de conducere în cadrul Coloniei de muncă Onești și a Penitenciarului Gherla. La două luni de la momentul începerii urmăririi penale, Constantin T. Istrate a decedat.

Opinii: președintele Klaus Iohannis, rău sfătuit

Numele președintelui AFDPR, Octav Bjoza, și cel al fostului director executiv al IICMER, Andrei Muraru, actual consilier prezidenţial al lui Klaus Iohannis, au ajuns, recent, în atenția opiniei publice, după ce decorarea cu Ordinul Naţional Steaua României a lui Octav Bjoza, în 22 decembrie 2014, în chiar prima zi de mandat la Cotroceni a preşedintelui Klaus Iohannis, a stârnit numeroase și aprinse reacţii polemice în mass-media.

În articole argumentate, care exprimau serioase rezerve cu privire la implicaţiile profunde ale gestului preşedintelui României de a-l decora pe Octav Bjoza, politologul Vladimir Tismăneanu şi jurnalistul Mircea Marian au amendat, în principal, prestaţia unuia dintre consilierii prezidenţiali ai președintelui Klaus Iohannis, în persoana fostului director executiv al IICMER, Andrei Muraru. Potrivit opiniilor exprimate în textele celor doi, Andrei Muraru i-ar fi recomandat preşedintelui Klaus Iohannis, fără să analizeze riguros și profesionist toate implicațiile posibile ce decurg de aici, să decoreze o persoană care şi-a manifestat în repetate rânduri, în mod public, admirația faţă de calitatea umană a unora dintre membrii Gărzii de Fier.

În contextul referirilor la opiniile exprimate public de către președintele AFDPR, Octav Bjoza, citate de politologul Vladimir Tismăneanu pe blogul său, acesta amendează ceea ce apreciază a fi „(…) ignorarea de către consilierul Andrei Muraru a ceea ce pare să fie poziția domnului Octav Bjoza, primul decorat de dl. Klaus Iohannis cu cea mai înaltă distincție a statului, în raport cu “martirii legionari”, cei care l-au învățat ce înseamnă morala”.

“Mi-au marcat tot restul vieții. De la ei am învățat pentru totdeauna că nimic nu se poate realiza fără morală (…)Tot ei mi-au atras atenția că neamul românesc este bântuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate. Din cauza asta îi voi purta în mintea și sufletul meu, câte zile voi avea”, exemplifică Vladimir Tismăneanu pe blogul său cu o declarație de-a președintelui AFDPR. De aceea, argumentează Vladimir Tismăneanu, „dacă aceasta e poziția d-lui Bjoza, și se pare că așa stau lucrurile, dl Muraru i-a făcut un imens deserviciu noului președinte al României. Președinția Iohannis n-ar fi trebuit să înceapă cu decorarea unui mărturisit simpatizant al “moralității” legionare. Nu mi-l pot imagina pe președintele Germaniei, dl. Joachim Gauck, ridicând în slăvi pe un simpatizant al “moralității” naziste sau comuniste”.

Ulterior formulării acestui punct de vedere, Vladimir Tismăneanu a fost supus unui veritabil linșaj mediatic, inclusiv în cadrul unei emisiuni televizate difuzată pe un post național de televiziune aparținând trustului de presă Intact. "Faptul că am îndrăznit să spun că s-a comis o eroare prin decorarea cuiva care îşi mărturiseşte public admiraţia pentru „moralitatea” Gărzii de Fier a produs o mini-explozie de indignare. Când am spus că în Germania de azi o asemenea decorare ar duce la demisii, lucrurile au ajuns la paroxism”, consemna, ulterior, Vladimir Tismăneanu, în replică la atacurile virulente apărute la adresa sa după publicarea articolului în care acesta apreciază a fi fost o eroare de consiliere gestul consilierului prezidențial Andrei Muraru. Despre care Vladimir Tismăneanu opinează și că „a făcut imensul deserviciu de a-i propune domnului Iohannis ca, în prima zi a preşedinţiei sale, să decoreze un simpatizant legionar”.

De altfel, și într-un articol recent publicat de Deutsche Welle, semnat de editorialistul Petre M. Iancu, se face referire, în termeni critici, la faptul că președintele Klaus Iohannis și-a ratat startul la Palatul Cotroceni după ce, „sfătuit rău”, „a ales să-și înceapă cariera prezidențială decorând un simpatizant legionar”.

“Decizia ar putea indica, înainte de orice, fie prea puțină claritate morală sau abilitate politică, fie prea puțină știință în materie de valori din partea șefului statului, care, cu siguranță, nu-și poate permite nici una nici alta. Simultan, ea semnalează și un deficitar instinct prezidențial pentru alegerea sfetnicilor săi (…) În ciuda criticilor îndreptățite pe care le-au stârnit din capul locului unele din opțiunile sale, noul președinte a ales să-și aducă aproape și inși parțial discreditați, ori cel puțin controversați, cu un bilanț reformist, ori în materie de memorie și propensiune pro-occidentală, prea anemic ca să fie bine României viitoare”, notează, în context, jurnalistul Petre M. Iancu.

Octav Bjoza: “Nu am fost, nu sunt și e prea târziu să mai devin legionar”

Despre felul în care se raportează la acuzele care i-au fost aduse, despre reacțiile polemice iscate în urma decorării sale de către președintele Klaus Iohannis și despre convingerile pe care le asumă, l-am întrebat pe preşedintele AFDPR, Octav Bjoza.

„Primii care ştiu că nu am fost şi nu sunt legionar sunt chiar legionarii”, susține Octav Bjoza, chestionat de TIMPOLIS cu privire la eventualele sale simpatii legionare. În ce privește catalogarea sa drept persoană cu simpatii legionare, Octav Bjoza apreciază că afirmația în sine este

incalificabilă şi nu corespunde realităţii.

„Nu am fost, nu sunt și e prea târziu să mai devin legionar”, spune președintele AFDPR, Octav Bjoza, care precizează însă că este posibil ca situația care a determinat catalogarea sa drept simpatizant al mişcării legionare să fi derivat din faptul că a participat la numeroase ceremonii de comemorare ale foștilor deținuți politici, la care acesta admite că este posibil să fi luat parte și foști membri sau simpatizanți legionari.

„Noi avem periodic, la nivel naţional, întâlniri de comemorare şi slujbe religioase, în locuri în care, cei care pot, participă, de 25 de ani încoace”, mai spune Octav Bjoza. Care adaugă că o parte dintre aceste întâlniri comemorative au devenit deja tradiționale și ele se desfășoară în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, la Aiud, la Râpa Robilor, apoi, în prima duminică de după Sărbătoarea Sfântului Ilie, la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu”, de la Sâmbăta de Sus, și, la final de septembrie – început de octombrie, la Piteşti, acolo unde se desfăşoară şi un simpozion internaţional – „Experimentul Pitești”.

„Așa am fost educat, acasă şi în temniţă, să nu lucrez cu etnii, culte sau politici, ci să lucrez cu oamenii. E drept, însă, că i-am găsit foarte greu. Dar noi, în temniţele unde am fost, am avut, să ştiţi, o singură etnie, o singură politică şi un singur Dumnezeu”, spune preşedintele AFDPR, Octav Bjoza.

„La întâlnirile noastre se organizează slujbe de comemorare a celor morţi în temniţele comuniste, oameni de toate culorile politice: liberali, ţărănişti, cuzişti, legionari. Iar unii fără nicio culoare politică. Poate cei mai mulţi au fost aşa acolo, fără nicio culoare politică, doar buni români”, mai spune Octav Bjoza. Potrivit aprecierii căruia, în astfel de situaţii, „nu se pot face două slujbe în paralel, la ore diferite şi în locuri diferite. Ar fi lipsit de orice raţiune. De fiecare dată, însă, am subliniat la aceste întâlniri că nu am fost, nu sunt şi nu voi fi niciodată legionar. Pentru că eu nu am acceptat niciodată cultul personalităţii şi crima. Dar am și subliniat de fiecare dată, cu aceeaşi responsabilitate, că am avut atunci (la momentul când, la 19 ani, a ajuns în închisoare – n.r.) această forţă de a prelua câte ceva de la toţi, dacă mi s-a părut că au avut ceva bun. De aici, cred, vine această neînţelegere”, adaugă Octav Bjoza.

„Nu am afirmat că Dan Voiculescu este deținut politic”

În ce privește conţinutul unui articol publicat recent de jurnalistul Ion Cristoiu, potrivit căruia Octav Bjoza a fost prezent în calitate de invitat la mai multe emisiuni difuzate pe un post de televiziune din trustul ce i-a aparținut lui Dan Voiculescu, „cu intervenții care îi identificau pe deținuții corupți din regimul Traian Băsescu cu deținuții politici din regimul comunist”, preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, afirmă că nu şi-a exprimat niciodată opinia referitor la dosarele în care a apărut numele lui Dan Voiculescu. Și adaugă că nu a opinat vreodată că acesta ar fi ceea ce s-ar putea chema deţinut politic. Admite, însă, că a fost chestionat asupra acestui subiect și spune că a refuzat să răspundă, invocând faptul că nu se poate pronunța asupra unor situații pe care nu le cunoaște. „Cineva a încercat să mă întrebe asta la un moment dat şi i-am spus: Iertaţi-mă, dar nu cunosc date din dosar, aşa că nu pot să mă pronunţ”, spune Octav Bjoza. Acesta adaugă și că, dacă cineva pretinde altceva, atunci trebuie să se prezinte cu probe care să îi susţină afirmaţiile. În plus, mai spune Octav Bjoza, noţiunea de deţinut politic este relativă, existând, în opinia sa, o mare diferenţă între ceea ce însemna să fii deţinut politic acum 60 – 70 de ani şi ceea ce ar putea însemna, în prezent, să fii deţinut politic.

„Acum e altceva. (…) Nu sunt eu în măsură să apreciez asta. Poate istoricii vor reuşi să stabilească astfel de lucruri”, spune Octav Bjoza, potrivit aprecierii căruia dacă în timp se dovedeşte clar nevinovăţia unei persoane, abia atunci urmează să se discearnă dacă persoana cu pricina a fost deţinut politic sau victimă a unei erori judiciare.

„Nu s-a dorit o lege a lustrației, în 1990, pentru că Parlamentul era populat cu o faună făcută din mulţi securişti şi comunişti”

Referindu-se la acuzele care îi sunt aduse, președintele AFDPR, Octav Bjoza, spune că și-ar asuma în mod public eventualele simpatii legionare, întrucât, în acest moment, nimic nu l-ar putea împiedica să recunoască acest lucru, dacă lucrurile ar sta astfel. „Am responsabilitate. Ce m-ar putea împiedica să recunosc?”, spune Octav Bjoza, precizând că teama de a-ți asuma convingerile ar trebui să țină de un trecut în care, spune acesta, alţii ne-au scris istoria.

„Realitatea e că în Decembrie 1989 a căzut un regim, dar la putere au rămas aceiaşi oameni”, adaugă Octav Bjoza, care opinează că, în cei 25 de ani care s-au scurs de la Revoluţie încoace, România a ajuns pe primele locuri nu doar în ceea ce priveşte crunta mizerie în care se zbat mulţi dintre cetăţenii săi, mortalitatea infantilă, starea precară de sănătate a populaţiei ori rata ridicată a sinuciderilor, ci şi pe primul loc în lume – subliniază Octav Bjoza – în ce priveşte numărul îmbogăţiţilor peste noapte din rândul celor care au furat din avuţia Statului român.

„Asta înseamnă că instituţii ale statului român, în aceşti ultimi 25 de ani, nu şi-au făcut datoria”, opinează Octav Bjoza, în aprecierea căruia „să fii magistrat ar trebui să însemne să fii mândru, drept şi moral, să îţi ajuţi semenii şi să nu te laşi corupt. Sunt convins că majoritatea celor din Justiţie sunt oameni de bine, cel puţin aşa vreau să cred…Dar au fost şi din aceia care au închis ochii atunci când unii au făcut averi inimaginabile. Şi asta în timp ce mulţi dintre cei ce au suferit în puşcării au murit fără să apuce să primească cei 5 000 sau 10 000 de euro reparaţie morală”.

Cât despre demnitarii fostului regim comunist, Octav Bjoza spune că în mod categoric, au fost o adunătură care a profitat din plin. „Doar că ei nu puteau face averi mari la vedere. În timpul ăsta, noi mâncam gheare de pasăre şi picioare de porc şi stăteam la cozi ore în şir pentru un rezervor de benzină. Cei care au trăit acele vremuri nu vor putea uita frigul din case, bezna, lipsa medicamentelor sau cele două ore pe zi de program alb-negru la TV, din care una era și ea dedicată cuplului Ceaușescu. Noi ne-am imaginat o lege, încă din anii 90. Ea se referea la ofiţerii de Securitate care au făcut poliţie politică, la foştii informatori, am vrut lustraţie pentru foştii demnitari şi pentru cei care au ocupat poziţii de conducere în timpul regimului comunist. Dar nu s-a dorit asta, pentru că Parlamentul era populat cu o faună făcută din mulţi securişti şi comunişti. (…) Vinovaţi (pentru perpetuarea acestei stări de fapt – n.r.) suntem noi toţi, pentru că i-am lăsat să ne reprezinte pe cei care au trădat această ţară sau pe unii sub oblăduirea directă a cărora – pentru că au închis ochii – alţii au fost lăsați să facă averi fabuloase, secătuind vistieria Statului”, spune Octav Bjoza.

În opinia acestuia, cea mai gravă situaţie cu care România se confruntă în acest moment este ceea ce numește o criză morală fără precedent. Iar perpetuarea acestei situaţii, crede președintele AFDPR Octav Bjoza, a îngăduit și întreaga bulversare la care asistăm în acest moment. Preşedintele AFDPR apreciază că această bulversare valorică este responsabilă și pentru faptul că mulți dintre membrii AFDPR sau dintre membrii altor organizații ce au reunit foști deținuți politici sau persoane deportate în fosta URSS sau în Bărăgan s-au stins din viață, fără să fi apucat să intre în posesia despăgubirilor care li se cuveneau drept reparație morală pentru chinurile îndurate atunci. „Eu nu îi voi putea accepta niciodată pe revoluţionarii care au mâncat ani de zile pâinea albă a regimului comunist, fiind ofiţeri de securitate, miliţieni, cadre ale Armatei, activişti de partid sau directori”, spune Octav Bjoza, precizând că sunt încă multe astfel de persoane pe listele revoluţionarilor care au primit, ani de-a rândul, indemnizaţii din partea Statului român.

În ce priveşte decorarea sa, în calitate de președinte al AFDPR, de către preşedintele Klaus Iohannis, în prima zi de mandat a acestuia la Cotroceni, apreciază că gestul în sine are o valoare simbolică, de omagiu adus tuturor foştilor deţinuţi politici din România. Și, mai spune președintele AFDPR, distincţia primită se adaugă Decorației Regale Nihil Sine Deo, primită, în data de 10 septembrie 2013, de la principesa Margareta, din partea Regelui Mihai I al Româniesi. Decorația i-a fost acordată atunci de fostul suveran al României AFDPR, ca recunoaștere a luptei pentru aflarea adevărului și înfăptuirii dreptății pentru cei persecutați de regimul dictatorial comunist.