Președintele Klaus Iohannis a semnat, azi, decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu în funcția de prim-ministru.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 30 decembrie, decretul privind desemnarea domnului Sorin Mihai Grindeanu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, anunță Administrația Prezidențială.

Sorin Grindeanu a fost propus miercuri, 28 decembrie, premier de către alinața PSD-ALDE. Șeful statului s-a întâlnit joi, 29 decembrie, cu Sorin Grindeanu, la Palatul Cotroceni.

Agerpres explică ce se întâmplă după ce președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Pentru că, până la formarea unui nou Guvern, sunt parcurși mai mulți pași: se alcătuiește lista de miniștri și programul de guvernare, se audiază miniștrii în Parlament, se acordă votul de încredere în parlament, se depune jurământului în fața președintelui.

Într-o primă etapă, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să întocmească lista cu membrii Guvernului și programul de guvernare. Programul și lista cu membrii Guvernului se trimit spre dezbatere Camerei Deputaților și Senatului în termen de zece zile de la desemnarea premierului.

Birourile permanente ale celor două Camere transmit tuturor deputaților și senatorilor programul de guvernare și lista Guvernului.

Tot birourile permanente trebuie să stabilească data ședinței comune a comisiilor permanente și a ședinței comune a celor două Camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniștrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Ședința comună nu poate fi stabilită la o dată care să depășească 15 zile de la primirea programului și a listei Guvernului.

Fiecare candidat pentru funcția de ministru, din lista noului Guvern, va fi audiat de comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidații vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează și le prezintă candidatului pentru funcția de prim-ministru. În situația în care un membru de pe lista noului Guvern primește un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.

Citește și: Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Sorin Grindeanu, propus prim-ministru al României

După audieri și acordarea avizelor, se convoacă ședința comună a Camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniștri și programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului și listei cu membrii Guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, președintele de ședință le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.

După încheierea dezbaterilor, deputații și senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret cu bile.

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a parlamentului, care se semnează de către președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României pentru a numi guvernul.

Dacă noul Guvern a fost validat de Parlament, primul-ministru și membrii Guvernului vor depune individual jurământul în fața Președintelui României.

În cazul în care Guvernul nu a fost validat, președinții celor două Camere îl informează de îndată pe Președintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

În situația în care Parlamentul respinge două solicitări de învestitură a Guvernului, Președintele României poate să dizolve parlamentul. Pentru a putea fi inițiată de către președinte procedura dizolvării Parlamentului, este nevoie ca Legislativul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.