Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat zilele trecute că va demara de la 1 mai un program pilot de combatere a muncii la negru, care vizează contribuabilii din regiunile Ploieşti şi Braşov cu risc de evaziune, prin controale şi inspecţii, programul urmând să fie extins la nivel naţional în perioada următoare. Printre judeţele ţintă se numără şi Timişul, unde munca la negru, spun reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă nu a luat amploare în ultimul an, dar nici nu s-a diminuat.

Un program pilot ce se doreşte a fi extins la nivel naţional

Fiscul vrea să combată munca la negru prin controale stricte, într-un program pilot, lansat de 1 mai, şi în acest sens a trimis o serie dfe avertizări preliminare, către agenţii economici care ar putea fi vizaţi de campania de verificări.

“A.N.A.F. solicită angajatorilor ca în termen de 90 de zile de la demararea proiectului să ia măsuri în vederea conformării voluntare la obligaţiile ce le revin conform prevederilor Codului muncii, Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală. Precizăm că se vor efectua inspecţii şi controale la nivelul contribuabililor care prezintă risc în ceea ce priveşte evaziunea în domeniul contribuţiilor sociale, de sănătate şi al impozitului pe venit”, spun reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

La controale vor fi trimise echipe mixte, în baza acordurilor de cooperare interinstituţională cu autorităţi ale statului cu competenţă în domeniu. Programul are ca scop prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate sau declarate parţial, sprijinirea concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor, în contextul asumării angajamentelor convenite cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

“Munca la negru în România afectează sub diversele ei forme o parte importantă din totalul populaţiei care prestează activităţi dependente şi generează efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi bugetului asigurărilor de sănătate”, susţin oficialii A.N.A.F.

În urma proiectului pilot, A.N.A.F. va realiza un model de conformare şi va stabili un program riguros de control şi de inspecţie axat pe identificarea muncii nedeclarate şi subdeclarate, proiectul urmând să fie extins în toată ţara de la 1 ianuarie 2015 şi pe întreaga perioadă de prescripţie a obligaţiilor fiscale.

Probleme perpetuate în Timiş

Verificările începute de A.N.A.F., în prima fază, în judeţele Ploieşti şi Braşov se vor extinde în perioada următoare şi în Timiş, unde munca la negru, spun reprezentanţii Inspectoratului Teoritorial de Muncă nu a luat amploare în ultimul an, dar nici nu s-a diminuat.

Anul trecut, în Timiş, Inspectoratul Teritorial de Muncă a realizat peste 4000 de acţiuni de control, în urma cărora au fost depistaţi peste 600 de angajaţi fără forme legale, lucru care arată că munca la negru nu reprezintă în niciun caz un fenomen izolat în vestul ţării. Totodată, au fost date 1.200 de sancţiuni, dintre acestea 784 fiind amenzi, a căror valoare cumulată a depăşit cinci milioane de lei.Tot anul trecut reducerea TVA la pâine a determinat Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş să desfăşoare o campanie de prevenire a muncii la negru, în domeniul morăritului, panificaţiei, dar şi al depozitelor de cereale. Pentru că s-au realizat multe stocuri de făină şi cereale, I.T.M. a dorit să verifice şi munca fără forme legale în rândul societăţilor din aceste domenii. În plus, la întâlnirile cu primarii şi cu mediul oamenilor de afaceri, inspectorii I.T.M. au transmis să fie evitată munca fără forme legale, fiindcă amenzile sunt foarte mari – adică numai pentru o persoană descoperită amenda poate fi între 10.000 de lei şi 20.000 de lei şi se aplică pe loc. În această campanie, inspectorii de muncă s-au confruntat şi cu o situaţie specială, în sensul că patronul unei firme de panificaţie nu i-a lăsat în firmă pentru control. În aceste situaţii împiedicarea controlului este sancţionată între 5.000 şi 10.000 de lei.

Pe lângă sectorul de panificaţie, şi segmentul de construcţii a fost, ca de obicei, un “magnet” pentru munca fără forme legale, mai ales pe perioada verii.

“Din păcate, continuăm să descoperim cele mai multe cazuri de muncă fără forme legale la firme de construcţii şi în sectorul de servicii. Acest fenomen al muncii la negru nici nu a crescut spectaculos, dar nici nu s-a diminuat în Timiş, rămânând aproximativ în aceeaşi parametri”, ne-a declarat Pavel Kasai, inspector şef al I.T.M. Timiş.

Nu o dată, revoltaţi de aceste controale s-au dovedit a fi chiar angajaţii care au fost depistaţi lucrând fără forme legale. În urma unui control derulat anul trecut în Timiş care s-a soldat inclusiv cu plângeri penale, pentru că au fost descoperite cazuri de angajatori cu mai mult de cinci angajaţi la negru, inspectorii au dat peste angajaţi ilegalişti extrem de recalcitranţi care nu au fost potoliţi decât cu plafonul maxim al amenzii, de 1.000 de lei.

Pe lângă construcţii şi agricultură – sectoare care au fost tot timpul predispuse la favorizarea fenomenului de muncă fără forme legale –, în Timiş şi taximetria pare să fie, mai nou, un domeniu în care munca la negru se practică asiduu. Astfel, într-un control al I.T.M. Timiş, au fost verificate 117 societăţi de taxi, dintr-un total de 135 înregistrate la Primăria Timişoara, fiind aplicate 136 sancţiuni în valoare de 170.000 lei, din care 41 de amenzi, 95 de avertismente si un dosar penal. Astfel, s-au descoperit opt firme de taximetrie timişorene care practicau munca fără forme legale de angajare, fiind întocmit şi un dosar penal pentru muncă fără forme legale de angajare în formă continuantă, cu mai mult de cinci angajaţi la negru.

Sectoarele economice în care s-au depistat astfel de practici s-au diversificat, apărând cazuri de muncă la negru şi în cadrul unor companii multinaţionale cu pretenţii, pe lângă situaţiile „clasice” de angajare fără forme legale în construcţii, în unităţi specializate pe confecţii sau la fast-food-uri, în special pe timpul verii.

Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş spun că, probabil, numărul angajatorilor care practică munca la negru ar fi fost mult mai mare dacă nu ar fi crescut cuantu­mul amenzilor date pentru acest gen de încălcări ale legislaţiei muncii.  

Foarte interesant este că, începând de anul trecut, Guvernul a decis să contribuie la combaterea muncii la negru încurajând sesizările, chiar şi anonime. Astfel, s-a decis ca la Inspectoratele Teritoriale de Muncă să fie amplasate cutii poştale în care persoanele interesate să depună informaţii, fără să îşi decline identitatea.

Acest demers a fost, de altfel, inclus în Strategia naţională privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate, aprobată de Guvern. Acţiunile de control se vor îndrepta şi spre identificarea şomerilor care, deşi primesc indemnizaţii de şomaj, muncesc în paralel şi la negru, precum şi a şomerilor neindemnizaţi, care de ani de zile au rămas în evidenţele Ministerului Muncii ca persoane cu venituri zero, multe primind ajutoare sociale. Suspecţi de astfel de practici sunt, în Timiş, cei aproximativ 2.100 de şomeri înregistraţi ca neindemnizaţi, din care aproape 200 au studii superioare.

Riscuri extreme pentru “muncitorii negri”

Dacă, în general, bolile profesionale şi accidentele de muncă au făcut ravagii în ultimii ani, pentru că multe firme au tăiat bugetele alocate pentru protecţia muncii, angajaţii care muncesc fără forme legale în condiţii periculoase îşi asumă, în aceste condiţii, un risc foarte mare. În cazul lor, e exclus, din start, ca angajatorul să le plătească despăgubiri sau să acopere cheltuielile de spitalizare, în eventualitatea producerii unor accidente, pentru că nu există nicio dovadă că victima respectivului accident a lucrat de fapt în acel loc de muncă.

Oricum, deşi datele provenite de la campania de analize medicale obligatorii gratuite a relevat faptul că multe din afecţiunile medicale ale timişenilor sunt dobândite sau agravate la locul de muncă, oficial doar un număr extrem de mic de cazuri sunt recunoscute ca „boli profesionale.”

Anul trecut, în Timiş, la peste 210.000 de lucrători, au fost înregistrate oficial doar 39 de boli profesionale, şi aceasta pentru că angajatorii au făcut tot ce le stătea în putinţă pentru a demonstra, în cazul în care li se cereau despăgubiri, că respectivele afecţiuni nu au nicio legătură cu locul de muncă. E de la sine înţeles că, în cazul celor care muncesc la negru, varianta primirii unor despăgubiri pentru periclitarea sănătăţii la locul de muncă este din start exclusă.

În plus, întâmplător sau nu, multe din societăţile care au fost depistate cu muncă la negru au avut şi accidente de muncă, unele chiar destul de grave. Anul trecut Timişul a avut peste 100 de accidente de muncă, fiind nominalizat în topul judeţelor cu cele mai multe incidente de acest gen – numărul reprezentând 3,7% din totalul accidentelor de la nivelul ţării.