Un principiu liberal va sta la baza propunerii unei noi formule de salarizare a directorilor societăţilor şi regiilor autonome din subordinea Primăriei Timişoara: retribuţia în acord cu performanţele manageriale obţinute şi cu profitul raportat la numărul de angajaţi din subordine. Formula în sine nu a fost elaborată încă, dar edilul anunţă că intenţionează să o aducă în dezbatere în faţa consilierilor locali.

Formula de calcul, bazată pe profitul raportat la numărul de angajaţi din subordine

Metoda de calcul propusă de pri­ma­rul Nicolae Robu stipulează că sa­lariul directorilor ar putea pleca de la o bază de 1.000 de euro, la care s-ar adău­ga o cotă parte dependentă de profitul anual obţinut de societate, raportat la numărul de salariaţi din subordine. „Directorii trebuie să câştige mult, cum trebuie să câştige orice lucrător care lucrează eficient oriunde”, apreciază primarul, precizând că această filozo­fie, de factură liberală, pleacă de la pre­misa că „sistemul de salarizare trebuie să fie nu limitativ şi descurajant, ci dim­potrivă, acesta trebuie să recompen­seze performanţa, chiar dacă va exista, fireşte, şi o limită maximă, pentru că aşa e firesc, dar încă nu am stabilit care va fi aceasta” .

Premergător discutării noii for­mule de salarizare a managerilor, edi­lul-şef al Timişoarei a precizat că a so­licitat un raport financiar asupra si­tua­ţiei, la finalul lui 2013, a tuturor compa­niilor din subordinea Primăriei, inclusiv a regiilor autonome. Raportul a vizat obţinerea unei situaţii clare a venituri­lor şi cheltuielilor, precum şi informaţii asupra numărului de angajaţi, fiind întocmit în scopul evaluării eficienţei activităţii desfăşurate pe 2013:

„Nu am operat cu noţiuni de tip con­tabil”, declară Nicolae Robu, vor­bind despre datele conţinute în acest raport. „Am operat cu cifre relevante, menite să reflecte diferenţa dintre veniturile încasate de fiecare societate în parte şi cheltuielile efectuate”.

Edilul a mai precizat că secţiunea „Încasări” din raportul financiar soli­citat, reflectă toate veniturile încasate anul trecut, chiar dacă acestea au fost aferente anilor 2012 sau 2011, şi a  adăugat, fără a putea preciza informa­ţii exacte, că diferenţele înregistrate în cazul fiecărei societăţi în parte între sumele încasate şi cele facturate nu este foarte mare.

O situaţie detaliată a veniturilor şi cheltuielilor

Potrivit informaţiilor furnizate de edil, S.C. Aquatim S.A. a obţinut în 2013 venituri de 162,5 milioane de lei şi a avut cheltuieli de 105,8 milioane de lei, cu un număr de angajaţi în schema de personal de 910 persoane, în cele 78 de localităţi în care îşi desfăşoară activitatea.

S.C. Horticultura S.A. a înregistrat anul trecut 9,3 milioane de lei venituri şi a avut 9,2 milioane de lei cheltuieli. Numărul de angajaţi care lucrează în ca­drul societăţii este de 248 de persoane.

S.C. Pieţe S.A. a obţinut 7,5 milioa­ne de lei venituri în 2013, din care a chel­tuit 6,8 milioane de lei. Numărul de anga­jaţi ai societăţii este de 61 de persoane.

Regia Autonomă de Transport Timişoara a înregistrat 78,5 milioane de lei venituri, din care a cheltuit 76 de milioane de lei, în vreme ce numărul de angajaţi este de 930 de persoane.

RETIM a înregistrat venituri de 79,7 milioane de lei, iar cheltuielile societăţii au fost de 56,9 milioane de lei. Numărul de angajaţi ai societăţii este de 626 de persoane.

În cazul S.C. Colterm S.A., situaţia este în continuare destul de proble­ma­tică, întrucât, spune primarul, „dato­riile istorice ale Primăriei faţă de Col­term nu au fost încă stinse, pentru că Primăria nu a primit banii de la Gu­vern. Am făcut toate diligenţele necesare către Ministerul Finanţelor pentru achitarea subvenţiilor neplătite la timp, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. Dincolo de deficienţele în acti­vitate, trebuie admis că situaţia acestei companii e critică, printre altele, şi din cauza faptului că Guvernul nu şi-a res­pectat angajamentele de plată a sub­venţiilor”. În aceste condiţii, veniturile raportate de Colterm, aferente anului 2013, au fost de 216 milioane de lei, iar cheltuielile înregistrate au fost de 228,5 milioane de lei. Numărul de persoane angajate în cadrul societăţii este de 877.

Societatea de Drumuri Municipa­le, reorganizată sub mandatul primaru­lui Nicolae Robu, astfel încât aceasta include acum şi Administraţia Dome­niu­lui Public, a raportat venituri de 19,3 milioane de lei, cheltuieli de 19,1 mi­lioa­ne de lei şi un număr de 331 de angajaţi. Referindu-se la situaţia SDM, edilul a adăugat şi că „sistemul TimPark-ul func­ţionează eficient”, dar că „există un număr mare de instituţii publice care solicită abonamente gratuite, pe motiv că nu au bani”. Solicitarea îl nemulţu­meşte însă pe primar, care a precizat că astfel s-ar genera pierderi mari în bugetul consolidat al Primăriei. Prima­rul a adăugat însă că va supune subiec­tul în dezbatere în viitoarea şedinţă de Consiliu Local şi că „dacă Consiliul Local, în calitate de acţionar al SDM, vrea să accepte această gratuitate, atunci va fi opţiunea dumnealor”.

Principiul meritocraţiei, factor decisiv în stabilirea salariilor managerilor

Primarul Nicolae Robu a evocat pentru prima dată la jumătatea lunii decembrie 2013 posibilitatea salarizării managerilor societăţilor din subordinea Primăriei în acord cu performanţele lor manageriale. Acesta a anunţat a­tunci şi intenţia de a supune dezbaterii consilierilor locali un proiect propriu de rezoluţie potrivit căruia Consiliul Lo­cal să fie cel care să dea mandat impe­ra­tiv Consiliilor de Administraţie ale re­giilor autonome să modifice sistemul de salarizare al managerilor respective­lor regii. Edilul a precizat că decizia se va referi la toate regiile autonome din oraş, indiferent dacă ele se situează în acest moment pe profit sau sunt în pierdere. 

Potrivit acestui proiect de hotărâ­re, salariile directorilor vor avea o com­ponentă fixă, care se va situa la nivelul salariului city manager-ului (care este de aproximativ 4.000 de lei) şi o compo­nentă care se va afla la latitudinea Con­siliilor de Administraţie. Acest supli­ment faţă de componenta fixă va putea fi acordat doar dacă societatea are un bilanţ pozitiv pe ultimele şase luni, şi asta fără a se lua în calcul datoriile istorice ale regiilor autonome, afirmă primarul: „Măsura, în cazul în care ea va obţine girul consilierilor locali, este menită să încurajeze performanţele manageriale”.

Nicolae Robu anunţă că proiectul, care e dat deja în lucru, va reglementa întreg sistemul de salarizare al anga­jaţilor din regii, astfel încât niciun alt angajat nu trebuie să aibă salariu mai mare decât directorii de regii. „Mă aş­tept ca directorii de regii să devină mai preocupaţi”, spune primarul. Acesta admite că, deşi soluţia propusă pentru reglementarea salariilor acestora este perfect legală, există şi posibilitatea ca, nemulţumiţi de hotărâre, unii directori să îşi dea demisia. În plus, mai spune primarul, nu exclude posibilitatea de a întâmpina rezistenţă faţă de acest pro­iect de hotărâre, în condiţiile în care fiecare consilier local va vota în acord cu propria conştiinţă şi în acord cu doctrina politică pe care o reprezintă.

Primarul a declarat atunci şi că, potrivit principiilor liberale, „este firesc ca performanţa profesională să fie recompensată”, însă „nu e normal ca managerii să fie sancţionaţi pentru minusurile istorice”.

Consiliul Local al Primăriei Timi­şoa­ra este unic acţionar în cadrul re­giilor autonome, cu excepţia societăţii de salubrizare Retim, la care nu este unic acţionar. Societatea a devenit, în februarie 2007, societate mixtă româ­no-germană, sub numele Retim Ecolo­gic Service S.A., fiind condusă în pre­zent de economistul Gheorghe Para.

În ceea ce priveşte regiile autono­me care sunt pe profit, Nicolae Robu a indicat că, deşi Primăria nu dispune de un bilanţ global, în care să nu fie luate în calcul datoriile istorice, “în mod cert Aqua­tim este pe profit în acest moment”.

Referindu-se la situaţia Societăţii de Drumuri Municipale, edilul a apre­ciat că “aceasta are în prezent toate pre­misele pentru a deveni profitabilă, du­pă majorarea de capital operată re­cent şi după câştigarea unor contracte care presupun efectuarea unor lucrări mari”.