Contrele de la vârful Municipalitãţii timişorene par departe de final. Acum viceprimarul Traian Stoia spune cã primarul Nicolae Robu ar fi putut evita evacuarea Spitalului de Copii, deşi existã o sentinţã de retrocedare, şi îl acuzã cã a conservat cangrena din Primãrie moştenitã de la administraţia trecutã.

„Situaţia din Primãrie, un plasture pe o cangrenã”

Încercând sã ofere o motivaţie pentru declaraţia primarului Nicolae Robu, referitoare la imposibilitatea perpetuãrii unei colaborãri profesio­nale cu viceprimarul P.S.D. Traian Stoia, acesta a declarat cã avea cunoş­tinţã de faptul cã demersurile sale nu sunt bine primite de cãtre domnul Ro­bu. Traian Stoia susţine cã nemul­ţumirea primarului la adresa sa a fost accentuatã pe fondul unei situaţii pe care a apreciat-o drept “jenantã”, pe­trecutã zilele trecute, în cadrul unui interviu acordat unui post naţional de televiziune. Atunci, întrebat despre evacuarea celor douã secţii ale Spita­lului de Copii „Louis Ţurcanu”, câşti­gate în instanţã de clanul Cârpaci, edi­lul nu ar fi ştiut ce sã rãspundã la în­trebarea legatã de datoriile pe care acest clan le are faţã de Primãrie, în ur­ma pronunţãrii unei hotãrâri definiti­ve şi irevocabile în baza cãreia trebuie sã achite Municipalitãţii penalizãri de 100 de lei pe zi.

De ce nu l-a informat Traian Stoia personal pe primarul Nicolae Robu despre aceastã situaţie? Viceprimarul motiveazã cã a socotit cã nu intrã în atribuţiile lui. ªi acuzã: „Oameni care se pricep la administraţie spun cã aici (în Primãrie – n.r.) s-a pus un plasture pe o cangrenã.(…) Domnul Robu a avut şi are un mare merit: acela cã a con­ser­vat cangrena din Primãrie moş­tenitã de la administraţia trecutã. Iar aceastã cangrenã a prejudiciat Primã­ria cu sute de milioane de euro”.

Viceprimarul Traian Stoia acuzã influenţa nocivã asupra primarului Ni­colae Robu, venitã “dintr-o zonã obscu­rã care mie îmi scapã”, care ar putea fi „din zona sfetnicilor din rândul Primã­riei, dar şi din rândul mafiei imobiliare”.

„Evacuarea putea fi evitatã”

Traian Stoia susţine cã putea fi evitatã evacuarea celor douã corpuri ale Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” dacã s-ar fi recurs la o negociere de rate. Viceprimarul acuzã şi lentoarea cu care s-a procedat la elaborarea do­cumentaţiei tehnice necesare dema­rãrii lucrãrilor şi care a condus la si­tuaţia neutilizãrii a cinci milioane de lei alocaţi la începutul anului de Gu­vern pentru finalizarea construcţiilor la corpul nou de clãdire.

Traian Stoia susţine cã în situaţia numeroaselor retrocedãri ale spaţiilor în care au funcţionat unitãţi medicale “trebuia sãpat adânc în dosarele de retrocedare”. El reclamã cã Primãria, având rol de organism consultativ, a girat în trecut cu multã uşurinţã încre­dinţarea spaţiilor respective cãtre be­neficiarii solicitãrilor de retrocedare.

Oficialul Municipalitãţii a exem­plificat cu situaţia în care Primãria ca organism consultativ şi directorul de atunci al Spitalului Municipal Timişoa­ra, dr. Octavian Creţu, au cedat un spaţiu în care funcţiona o clinicã medi­calã, în condiţiile în care, potrivit apre­cierilor lui Traian Stoia, “dacã se gãseşte ceva în neregulã pe o speţã, se poate porni procesul din nou”. Contac­tat telefonic pentru a comenta afir­maţiile, fostul manager al Spitalului Municipal Timişoara, Octavian Creţu, declarã cã personal nu a avut nicio legãturã cu retrocedãrile de la Spitalul de Copii, fiind manager al Spitalului Clinic Municipal, şi cã “tot ceea ce s-a retrocedat atunci a fost retrocedat de Primãrie, nu de noi”. Referitor la cazurile de retrocedare care s-au deru­lat în perioada mandatului sãu de ma­nager,  dr. Creţu afirmã cã s-au retro­cedat atunci sediile Clinicii de Onco­logie (clãdirea în care şi-a desfãşurat activitatea Secţia de Chimioterapie) „retrocedatã cu dispoziţie de la fostul primar Gheorghe Ciuhandu personal”, situaţie în care „nu am avut practic cum sã intervenim”, şi spaţiul în care a funcţionat fosta Policlinicã 3, câştiga­tã în instanţã prin hotãrâre definitivã şi irevocabilã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,  “hotãrâre cãreia nu i te poţi opune, pentru cã e caz penal”. În privinţa retrocedãrii imobilului în care a funcţionat Policlinica 3, de pe strada Sfânta Rozalia, Octavian Creţu spune cã în acel caz s-a recurs la o negociere cu proprietarul, care a solicitat iniţial plata unei chirii de 23.000 de euro. Aşa cã reprezentanţii Spitalului Clinic Municipal au cerut intervenţia instan­ţei, pentru nerespectarea dreptului de preempţiune, şi, în urma acestei deci­zii, noul proprietar al imobilului a con­venit cu chiriaşul asupra stabilirii unei valori mai mici a chiriei.

Probleme şi cu alte unitãţi sanitare

În administrarea Spitalului Clinic Municipal, vizate de solicitãri de re­trocedare au mai fost, în afara Clinicii de Chimioterapie, Clinica de Balneo­fizioterapie (de pe b-dul C.D. Loga nr. 42 – 44), Secţia de Oftal­mologie (str. 1 Mai nr. 5) şi ambulatoriul de specia­litate al Spitalului Municipal (strada Mugurilor nr. 1 – 3). Primãria a reuşit sã soluţioneze temporar problema sediului Clinicii de Chimioterapie, de pe b-dul Mihai Viteazul, dupã ce imobilul a fost revendicat şi câştigat în instanţã. În ultimii ani, bolnavii care au urmat tratamentul aici au fost de câteva ori în situaţia de a fi evacuaţi de la o zi la alta. În cele din urmã, clinica a fost mutatã în spaţiul fostului Internat al Colegiului Tehnic, spaţiu aflat în proprietatea Municipalitãţii.

În ce priveşte spaţiul în care a funcţionat Policlinica 3, reprezentanţii Spitalului Municipal au încheiat în urmã cu trei ani un contract de închi­rie­re pentru imobilul respectiv, care a ajuns ulterior tot în posesia repre­zentantului unui clan de romi din oraş.

Majoritatea clãdirilor în care au funcţionat clinici medicale care au fost vizate de solicitãri de retrocedare au ajuns, de altfel, în posesia aceloraşi clanuri specializate pe tranzacţii imobiliare.