Una dintre clădirile-monument intrate în atenţia viceprimarului Traian Stoia, pe motiv de degradare, este Sinagoga din Fabric, alături de Abator, Guban, Kandia şi chiar clădirea în care funcţionează Mc Donald’s. El ameninţă proprietarii cu amenzi de 10.000 de lei.
Amenzi de 10.000 de lei pentru imobilele degradate
Situaţia clădirilor de patrimoniu din Timişoara lăsate în paragină de către proprietarii lor a făcut obiectul unei conferinţe de presă susţinute, vineri, de către viceprimarul Timişoarei, social-democratul Traian Stoia. Potrivit acestuia, verificarea situaţiei imobilelor aflate în stare avansată de deteriorare a luat amploare, pentru că „o mână de oameni, funcţionari ai Primăriei, care erau de acord că lucrurile nu mai pot sta cum stau acum, a continuat seria de acţiuni comune ce verifică monumentele istorice şi clădirile din zonele protejate de lege, pentru a identifica proprietăţile aflate în paragină şi monumentele istorice”.
Pentru aceste imobile ajunse în stare de degradare, Traian Stoia propune sancţionarea proprietarilor, în baza Legii 422/2001, care face referire la protejarea monumentelor istorice aflate pe domeniul public şi privat, cu o amendă a cărei valoare maximă este de 10.000 de lei. În plus, nu a uitat să arunce o săgeată spre primarul liberal al urbei: “Primăria şi primarul trebuie să se implice mai mult şi să dea amenzi”.
Sinagoga din Fabric, una din clădirile-problemă
O astfel de situaţie problematică a fost identificată şi la Sinagoga din Fabric, spune Traian Stoia, acolo unde acoperişul, a cărui structură de lemn este afectată de o ciupercă, prezintă un pericol pentru cei care trec prin zonă. Pentru lucrările de reabilitare a acestei clădiri-monument, Teatrul Naţional din Timişoara, care deţine un contract de comodat cu proprietarul imobilului, a primit din partea Ministerului Culturii o sumă asupra valorii căreia Traian Stoia a precizat că nu se poate pronunţa cu exactitate, dar despre care a estimat că depăşeşte trei miliarde de lei vechi. Oficialul Municipalităţii mai spune că managerul Teatrului Naţional ar fi demarat deja studiile de fezabilitate şi a început reparaţiile de consolidare la acoperişul clădirii, în perspectiva utilizării spaţiului pentru manifestări culturale. Lucrările de reabilitare nu au dobândit însă o finalitate, iar clădirea se află în stare avansată de degradare, reprezentând un pericol, aşa încât urmează să fie sancţionaţi proprietarii. Potrivit viceprimarului, clădirea aparţine “unei societăţi caritabile care a mai închiriat o serie de edificii în oraş, printre care şi Liceul de Arte”, lucru pe care l-a apreciat ca fiind “o chestie tipic evreiască”.
Contactată telefonic pentru a oferi informaţii referitoare la situaţia actuală a clădirii Sinagogii din Fabric, Luciana Friedmann, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Timişoara – proprietarul Sinagogii –, spune că, în baza contractului de comodat încheiat pe 35 de ani cu Teatrul Naţional din Timişoara, instituţia de cultură nu numai că are dreptul de a utiliza clădirea pentru activităţile culturale proprii, dar îşi asumă integral responsabilitatea pentru protejarea şi întreţinerea ei. Proiectul prin care Ministerul Culturii a oferit T.N.T. fonduri pentru reabilitarea clădirii este aprobat şi se află în derulare. „Clădirea Sinagogii din Fabric aparţine Comunităţii Evreieşti din Timişoara, nu Fundaţiei Caritatea, la care bănuiesc că a făcut trimitere domnul Stoia, prin referire la societatea caritabilă căreia i-ar aparţine imobilul şi la situaţia comparabilă cu cea a liceului de Arte. Sinagoga a fost construită prin eforturile membrilor Comunităţii Evreieşti din Timişoara, care sunt parte a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Situaţia nu este însă deloc similară cu situaţia Liceului de Arte Plastice”, declară Luciana Friedman.
Aceasta mai spune că, în calitate de proprietar, comodatarul nu a primit până în prezent nicio notificare, nici din partea Primăriei, nici din partea Teatrului Naţional Timişoara, în legătură cu pericolul potenţial pe care l-ar reprezenta clădirea din pricina stării avansate de deteriorare la care a făcut referire viceprimarul. Am încercat, în cursul zilei de vineri, să o contactăm şi pe Ada Hausvater, directorul Teatrului Naţional Timişoara, însă nu am reuşit.
Cât priveşte „chestiunea tipic evreiască”, pe care a invocat-o Traian Stoia, Luciana Friedmann se declară lezată de această afirmaţie şi îi solicită să precizeze public ce înţelege prin acest lucru.
10.000 de clădiri-monument din Timişoara ar necesita lucrări de renovare
Potrivit aprecierilor oficialilor din Primărie, în oraş există în jur de 14.000 de clădiri monument, dintre care 10.000 ar necesita lucrări de renovare. Municipalitatea şi-ar permite însă, apelând la fonduri proprii, să intervină în doar 100 din cazuri, iar cadrul legal existent în prezent nu e suficient de permisiv încât să îngăduie autorităţilor locale să se ocupe de toate monumentele, ci doar de cele aflate în patrimoniul oraşului. Pentru acestea, ar exista în actualul exerciţiu financiar posibilitatea accesării de fonduri europene şi guvernamentale. Nu însă şi pentru clădirile care nu se află în proprietatea Municipalităţii şi pentru care este de aşteptat să se identifice soluţii pe exerciţiul financiar 2014 – 2020, a declarat primarul Nicolae Robu, care a făcut referire la necesitatea unei actualizări în acest sens a hotărârilor de Consiliu Local.
Pe lista celor pasibili de a fi sancţionaţi pentru încălcări sau nerespectări ale legii, viceprimarul Traian Stoia a enumerat şi Abatorul, pentru care a precizat că a propus amenda maximă, de 10.000 de lei, precum şi fostele clădiri ale fabricilor timişorene Kandia şi Guban şi un cunoscut brand de produse fast-food, McDonald’s, care îşi desfăşoară activitatea într-o clădire situată în Piaţa Victoriei.
Ultimele comentarii