Deşi în Timiş sunt zeci de biserici de patrimoniu, monumente istorice care se află într-o stare deplorabilă, Consiliul Judeţean direcţionează din nou o sumă destul de mare din fondul de cultură şi culte către Bucureşti. Către construcţia celebrei Catedrale a Mântuirii Neamului.

Al doilea an consecutiv în care se alocă bani

La fel ca şi anul trecut, consilierii judeţeni vor trebui să adopte un proiect de hotărâre care vizează aprobarea unor forme de sprijin financiar pentru Catedrala Mântuirii Neamului. CJ Timiş motivează alocarea de fonduri cu „solicitarea care s-a depus pe adresa CJ Timiş din partea reprezentanţilor cultului religios ortodox român recunoscut în România, pentru Catedrala Mântuirii Neamului, prin care se cere alocarea unui sprijin financiar din bugetul local al Judeţului Timiş”.

Reprezentanţii administraţiei judeţene consideră că, pentru această direcţionare de fonduri, a fost îndeplinită procedura reglementată de prevederile Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Ca atare, s-a propus alocarea unui sprijin financiar în sumă de 100.000 de lei, suma urmând să fie virată prin Mitropolia Banatului, respectiv Arhiepiscopia Ortodoxă a Timişoarei.

Biserici în ruină de care CJ Timiş a uitat

Şi anul trecut CJ Timiş a alocat suma de 100.000 de lei, pentru acelaşi obiectiv, proiectul fiind votat de consilierii judeţeni. “Motivele alocării acestor bani sunt credinţa în Dumnezeu, dorinţa de a fi oameni, alături de ceea ce înseamnă biserica, aceasta fiind alături de oameni, indiferent de cult. Şi Timişul, unul dintre cele mai bogate judeţe, poate aloca suma de 100.000 de lei. Ne pare rău că nu am putut aloca suma cerută de Patriarhie, 300.000 de lei. Probabil că vor fi şi alte instituţii, alte judeţe, care vor aloca bani. Noi atât am putut să dăm”,  declara anul trecut preşedintele CJTimiş, Titu Bojin.

Până acum s-au adunat 25 de milioane de euro pentru această investiţie. Pentru finalizarea construcţiei ar fi nevoie de încă 100 de milioane de euro.

În acest context este ciudat că administraţia judeţului, deşi a alocat bani pentru construcţia de la Bucureşti, pare să fi uitat cu desăvârşire de bisericile şi mănăstirile de patrimoniu din Timiş, care sunt în ruină de ani buni. Lista este lungă şi, cu siguranţă, reprezentanţii CJ Timiş ştiu foarte bine priorităţile şi urgenţele din judeţ, măcar din perspectiva relaţiei cu Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu.

Lucrurile sunt cu atât mai stranii cu cât chiar deputaţi PSD au făcut recent apeluri de la tribuna Parlamentului pentru salvarea unor mănăstiri extrem de degradate, în special din zona Făget. “Această salbă de monumente unice necesită, multe dintre ele, o restaurare temeinică şi urgentă, prin lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă, a acoperişurilor şi prin recondiţionarea picturii interioare, în principal, datând din secolul al XVIII-lea. Piatra mai poate aştepta, dar lemnul, nu, unele dintre aceste nestemate nepreţuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prăbuşire”, se arăta în declaraţia citită de la tribuna Parlamentului.

Semnatarii apelului atrăgeau atenţia că Biserica de lemn din Povergina, construită în 1782, a căzut pradă flăcărilor lăsate nesupravegheate de localnicii care curăţau miriştile şi reaminteau şi că, restaurate şi puse în valoare, bisericile de lemn din Ţara Făgetului, importante obiective din patrimoniul istoric, cultural şi religios naţional, pot constitui o veritabilă atracţie locală şi pot intra în circuitul turistic religios.

„În totalitate sunt şapte biserici în zona Făgetului, care trebuie restaurate rapid, la care se adaugă şi Biserica de lemn din Povergina, mistuită de flăcări. Sperăm să se aloce fondurile necesare de la Guvern”, ne-a declarat deputatul PSD Dorel Covaci, unul dintre semnatarii apelului pentru restaurarea bisericilor.