Deşi incidenţa cazurilor de cancer este în creştere în vestul ţării, iar capacitatea de spitalizare şi tratament este mult sub necesar, autorităţile centrale se grăbesc demareze construcţia Institutului Regional de Oncologie. După realizarea documentaţiei preliminare construcţiei, aceasta este tot „în aprobări” de anul trecut, şi, dacă se va mai aştepta mult, aceste documentaţii vor expira şi vor trebui refăcute.

Niciun fel de termen precis

Dată fiind incidenţa crescută a cazurilor de cancer, Timişul ar avea nevoie de realizarea cât mai rapidă a Institutului Regional de Oncologie, promis de mai bine de cinci ani, şi care rămâne tot la stadiul de proiect. Autorităţile centrale promit de mai bine de cinci ani că Institutul Regional de Oncologie va funcţiona pe Calea Torontalului, în clădirea ridicată iniţial pentru noul sediu al Spitalului Municipal. Până acum, nu s-a întâmplat nimic, însă.

Deputatul PNL (fost PDL) de Timiş Cornel Sămărtinean a făcut în septembrie anul trecut o interpelare către Ministerul Sănătăţii, atrăgând atenţia că banii alocaţi pentru documentaţia preliminară necesară demarării construcţiei Institutului Regional de Oncologie, de pe Calea Torontalului, ar putea fi pierduţi, dacă nu se demarează investiţia propriu-zisă, pentru că studiul de fezabilitate expiră, iar clădirea continuă să se degradeze. „Suma care a fost atribuită de Ministerul Sănătăţii pentru realizarea documentaţiei poate fi considerată pierdută, pentru că studiul de fezabilitate întocmit nu mai are corespondent în realitate, ţinând cont de faptul că, fără măsuri minime de protecţie, clădirea de pe Calea Torontalului se degradează pe zi ce trece”, se arăta în interpelarea deputatului timişorean.

Ministerul Sănătăţii a fost atât de interesat de această problemă, prioritară şi stringentă pentru timişeni, că a răspuns abia în urmă cu câteva zile, deşi ar fi trebuit să răspundă în maximum 30 de zile, adică în octombrie anul trecut.

Răspunsul, ca în multe alte cazuri de acest gen, nu lămureşte mai nimic. Astfel, Ministerul Sănătăţii recunoaşte că încă din 2012 a alocat suma de 850.000 de lei pentru realizarea documentaţiei necesare investiţiei şi că „perioada de finalizare şi, respectiv, de a deveni funcţional a Institutului Regional de Oncologie Timişoara va fi stabilită ca urmare a elaborării şi adoptării Hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente promovării obiectivului de investiţii, care este în curs de avizare”. Ca atare, nu se avansează niciun termen clar, iar dacă avizarea se va mai prelungi, documentaţia nu se va mai putea folosi şi va trebui refăcută, lucru care, pe lângă banii publici pierduţi, ar însemna o nouă amânare a realizării Institutului Oncologic.

O investiţie mai mult decât necesară

Timişul rămâne unul dintre judeţele cu o incidenţă crescută a cazurilor de cancer, raportată la zona de vest, dar şi nivel naţional. Aici apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot în Timiş se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25 la mia de locuitori, faţă de 24, în Caraş-Severin, 23, în Arad sau 17, în Hunedoara. De asemenea, Timişul este pe locul doi în regiunea Vest ca mortalitate cauzată de cancer. Aradul e primul loc, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiş, cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraş-Severin, cu 239 de decese, şi Hunedoara, cu 218 decese.

În momentul de faţă, numărul bolnavilor de cancer înregistraţi în Timiş a ajuns la 13.413. În plus, conform reprezentanţilor Asociaţiei OncoHelp Timişoara, tendinţa de creştere nu pare să se stabilizeze. 

Situaţia din vestul ţării, unde listele de aşteptare cu bolnavii de cancer pentru tratament prin radioterapie cresc de la lună la lună, a făcut recent şi obiectul mai multor interpelări parlamentare, prin care Ministerului Sănătăţii i se cere insistent să ia măsuri pentru rezolvarea problemei, prin achiziţionarea urgentă de aparatură.

Într-o interpelare parlamentară recentă, un deputat de Caraş-Severin, Valentin Blănariu, spune că un exemplu alarmant pentru situaţia dezastruoasă a sistemului sănătăţii şi pentru ignoranţa cu care se tratează viaţa este Clinica de Radioterapie din Timişoara, care aparţine de Spitalul Municipal Timişoara. Acesta avertizează asupra faptului că, deşi clinica dispune de două secţii – o secţie cu 70 de paturi în care sunt internaţi doar pacienţii care necesită şi tratament medicamentos şi o secţie ambulatorie, care procedează la iradiaţia pacienţilor – deserveşte bolnavii din cinci judeţe (Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Mehedinţi). Cu doar două aparate pentru radioterapie externă. „Nu este normal să nu existe aparate de radioterapie funcţionale în raport cu numărul de bolnavi de cancer dintr-un judeţ. Este o anomalie faptul că toţi bolnavii din vestul ţării sunt aduşi la Timişoara, unde există posibilitatea de a se face radioterapie. Posibilităţile de tratament de la Timişoara, şi de spitalizare, sunt reduse. Iar în Caraş Severin există un singur medic oncolog pe tot judeţul”, ne-a declarat Valentin Blănariu.