Interpelat din nou cu privire la situaţia taberelor şcolare din Timiş,în paragină de ani buni, Ministerul Tineretului şi Sportului spune că a „rezolvat” situaţia prin decizia de transferare a lor către Primării. O Primărie comunală nu va avea, însă, cum să aibă resursele necesare pentru o asemenea lucrare de amploare…

Un răspuns care nu rezolvă nimic

Interpelat recent, din nou, pe tema stării de degradare în care au ajuns taberele şcolare din Timiş, în special cele de la Bogda şi Nădrag, Ministerul Tineretului şi Sportului a dat un răspuns care nu lămureşte nimic. Şi este de natură să dea de înţeles că nimic nu se va schimba în bine în viitorul apropiat. „Centrul de agrement Bogda se află cuprins în anexa protocolului încheiat între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, urmând a fi reabilitat, modernizat şi reintrodus în circuitul turistic, iar centrul de agrement Nădrag a fost transferat Consiliului Local”, spun oficialii ministeriali. Or, ministerul de resort a fost notificat inclusiv în această ultimă interpelare că dacă nu se iau măsuri urgente, orice iniţiative din viitorul îndepărtat ar putea fi inutile, din cauza stării accentuate de degradare a acestor obiective. De aceea, sintagma „urmând a fi reabilitat” nu spune mai nimic cu privire la momentul în care s-ar putea iniţia un asemenea demers. Cât despre decizia de transfer către autorităţile locale a Centrului Nădrag, e un altfel de a spune că autorităţile centrale „au delegat răspunderea”, ştiind destul de bine că o primărie locală nu are cum să aibă resursele necesare pentru reabilitările de amploare necesare.

Nici măcar la Consiliul Judeţean Timiş, unde s-a promis încă de la începutul actualului mandat rezolvarea situaţiei lucrurile nu par să ducă nicăieri. „Noi am interpelat conducerea Consiliului Judeţean şi în vară pe această temă. Răspunsul domnului Titu Bojin a fost că a cerut Ministerului Tineretului şi Sportului darea spre administrare către Consiliul Judeţean. Din păcate, nu s-a mai întreprins nimic în acest sens. Şi ideea este că ministerul ar trebui să facă ceva – ori să dea obiectivele spre administrare Consiliului Judeţean, ori să ia o iniţiativă în privinţa lor. Dar dacă din 1993 nu a mai reuşit să distribuie niciun fel de fonduri pentru reabilitarea acestor tabere, ce s-ar mai putea spune?”, ne-a declarat consilierul judeţean Nicolae Bitea, iniţiatorul unor interpelări pe această temă.

Un blocaj prelungit

La început de mandat, actuala echipă din fruntea administraţiei judeţene promitea o trecere rapidă în subordinea sa a taberelor şcolare din Timiş care, pentru a fi salvate, trebuiau reabilitate rapid.

După demersuri făcute în urmă cu un an, când conducerea CJ Timiş era rugată să urgenteze măsurile pentru trecerea în subordine locală a taberelor care au nevoie rapidă de lucrări de renovare, nu s-a mai întâmplat nimic.

Direcţia Administrarea Patrimoniului din cadrul CJ Timiş nu a avut până acum un punct de vedere clar pe această temă, precizând doar că “sunt anumite imobile care nu sunt intabulate şi cade în sarcina ministerului să facă demersurile necesare în vederea intabulării”.

Înainte de 1989, în Timiş existau peste zece tabere şcolare, în anii de după Revoluţie, în lipsa unor investiţii şi a preocupărilor autorităţilor centrale şi locale, majoritatea spaţiilor de acest gen s-au degradat şi au fost închise pe rând. Aşa se face că în prezent Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Timiş mai are în administrare doar două centre de agrement funcţionale: Chevereşu Mare şi Poieni Strâmbu.

Cele două tabere care mai funcţionează în Timiş reprezintă excepţii, majoritatea centrelor de acest gen fiind nefuncţionale de ani buni, din cauza stării avansate de degradare în care se află. În afară de Poieni Strâmbu şi Chevereşu Mare, restul taberelor timişene s-au închis, rând pe rând, din cauza lipsei unor minime investiţii.

Tabăra de tineret de la Bogda avea o capacitate de 300 de locuri. Până în 2002, cand complexul a început să se degradeze, cuprindea dormitoare, săli de mese, o sală de jocuri, o bibliotecă, seră, un mic izvor natural, mese de ping-pong, terenuri de tenis şi fotbal, trasee în pădure. Tabăra, care este situată la doar cinci kilometri de o rezervaţie de mufloni şi căprioare, a fost transformată în ultimii ani în stână. La Nădrag, de asemenea, exista o tabără cu o capacitate de 120 de locuri pe serie, pavilioane, bloc alimentar propriu cu cantină, teren de minifotbal şi handbal şi în apropiere existau obiective turistice de interes – Munţii Poiana Ruscăi şi o rezervaţie de cerbi lopătari. La Herneacova era o capacitate de cazare în pavilioane de peste 100 de locuri şi foarte multe amenajări sportive sau de agrement. În afară de cele două “supravieţuitoare”, Poieni Strâmbu şi Chevereş, restul taberelor au şanse să revină la destinaţia iniţială doar cu eforturi investiţionale foarte mari.