Una dintre marile probleme legate de finalizarea reabilitării centrului istoric al Timişoarei este legată de găsirea unei soluţii potrivite şi finale pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice făcute cu ocazia săpăturilor. Primăria pare depăşită de problemă şi vrea să achiziţioneze servicii de specialitate, pentru care a avansat un preţ de pornire de aproape 12 milioane de lei.

Se caută o firmă de specialitate cu idei bune

Pentru a nu mai prelungi pe termen nedefinit lucrările din zona centrală, istorică a Timişoarei, Primăria a făcut public zilele trecute un anunţ legat de contractarea de lucrări de specialitate pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în perioada implementării proiectului „Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara”.

Valoarea totală estimată pentru achiziţionarea contractului de lucrări, proiectare şi asistenţă tehnică este de 11,3 milioane de lei fără TVA, din care, defalcat, aproape 300.000 de li se estimează că vor costa documentaţiile tehnico-economice, inclusiv verificarea proiectului de către specialişti atestaţi, 90.000 de lei se prognozează că vor fi serviciile de asistenţă tehnică, iar aproape zece milioane de lei reprezintă contravaloarea lucrărilor de punere în valoare a vestigiilor arheologice, lucrări de construcţii şi instalaţii pentru restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea in situ a monumentelor istorice, precum şi obligaţia efectuării tuturor studiilor, cercetărilor, expertizelor şi analizelor de laborator prevăzute în acest sens.

Ca şi la alte lucrări ale Primăriei, nu este uitată cota pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute, însumând 10% din valoarea lucrărilor, respectiv 975.000 de lei. Însă, spre deosebire de alte lucrări pe spaţii verzi sau infrastructură rutieră, la acest contract chiar se justifică însă alocarea acestei cote pentru cheltuieli neprevăzute.

Totul e ca, având în vedere impactul acestei lucrări pentru felul în care va arăta centrul istoric, soluţia propusă şi adoptată să fie una pe placul timişorenilor, şi să nu se uite de organizarea unor dezbateri publice în acest sens, cu specialişti din domeniu.

„Din punct de vedere arheologic, este esenţial să se protejeze descoperirile arheologice făcute în zona centrală, iar faptul că se caută soluţii în acet sens este lăudabil. Dacă se va opta pentru soluţia unei platforme de sticlă care să acopere vestigiile din zonă, atunci un model de punere în valoare interesant este cel de la Alba Iulia, cu o structură foarte interesantă, din sticlă şi oţel”, spune arheologul Florin Draşovean, de la Muzeul Banatului.

Descoperiri ce au reconfigurat proiectul

Reprezentanţii Primăriei anunţau anul trecut că se lucrează la revizuirea proiectului de reabilitare, pentru că nu s-a putut respecta proiectul iniţial din cauza descoperirilor arheologice, iar anumite faze din proiect nu pot continua. Era nevoie, evident, şi de fonduri suplimentare pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice, iar proiectul modificat trebuia aprobat din nou la ADR Vest.

Până la un punct, era de aşteptat ca proiectul de reabilitare a centrului istoric a Timişoarei să genereze elemente neprevăzute care să lungească termenul iniţial de execuţie şi să crească bugetul estimat iniţial. Chiar şi aşa, însă, sunt destule voci care susţin că există o variaţie prea mare faţă de ce se prognoza şi că proiectarea ar fi nu tocmai inspirată, din acest punct de vedere.

Cert este că anul trecut, în septembrie, Primăria Timişoara a anunţat atribuirea contractului pentru lucrări suplimentare, aferente proiectului de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului. Valoarea cu care au fost atribuite aceste lucrări suplimentare este de 3,8 milioane de lei, adică peste 800.000 de euro. Iar lucrările enumerate de Primărie în documentaţia de atribuire a acestui contract de prestare de servicii duc la o concluzie deloc măgulitoare pentru proiectant: “lucrări suplimentare apărute ca urmare a descoperirilor de situri arheologice, apariţiei de neomogenităţi a straturilor terestre pe porţiuni limitate şi lucrări suplimentare ca urmare a apariţiei unor lucrări ascunse”.

Conform unor arhitecţi timişoreni, proiectul trebuia să se deruleze etapizat şi să ţină cont de un lucru evident de la început; faptul că în zonă se vor face descoperiri arheologice importante. Astfel, deşi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusă Piaţa Sfântul Gheorghe, unde se ştia de la început că vor fi descoperiri arheologice majore, care vor întârzia cu mult investiţia propriu-zisă, iar această zonă putea face obiectul unui proiect separat.\