Zeci de lucrări ale artiştilor din grupurile 1+1+1 și Sigma, expuse la Muzeul de Artă Timișoara

Foto: Muzeul de Artă Timişoara

Muzeul de Artă Timișoara deschide mâine expoziția eveniment: 1+1+1 și Sigma, care prezintă zeci de lucrări create de artiștii celor două renumite grupuri.

 

E vorba de o nouă expoziție permanentă, rezultat al unei îndelungi activități de cercetare, selecție și organizare la care a luat parte întreg personalul instituției. Ea prezintă zeci de lucrări create de artiștii celor două renumite grupuri, 1+1+1 și SIGMA”, transmit reprezentanţii Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziția 1+1+1 și Sigma este posibilă și ca urmare a inventarierii tuturor obiectelor de patrimoniu ale muzeului și a restaurării unora dintre acestea.

Noua expoziție permanentă – a șasea după Pictură veche bănățeană, Icoane bănățene, Artă modernă românească, Corneliu Baba și Artă europeană – este găzduită în sălile de la etajul I ale Muzeului de Artă și poate fi vizitată zilnic, de marți și până duminică, între orele 10 și 18. Prima vizionare are loc miercuri, 28 octombrie, de la ora 16, iar a doua de la ora 18.

Noua expoziție permanentă – a șasea după Pictură veche bănățeană, Icoane bănățene, Artă modernă românească, Corneliu Baba și Artă europeană – este găzduită în sălile de la etajul I ale Muzeului de Artă și poate fi vizitată zilnic, de marți și până duminică, între orele 10 și 18.

Înființat în anul 1966, grupul 111 a reușit, în scurt timp, să probeze că dialogul interdisciplinar este unul fundamental pentru schimbările ce se petrec în lume, spun reprezentanţii Muzeului de Artă Timişoara. După plecarea lui Roman Cotoșman în SUA, 111 a devenit grupul Sigma. „Pentru arta contemporană din România, Sigma oferise o altă înțelegere și o altă definire a omului prin gramatica formelor, estetica industrială, marketing, geometrie industrială, culori complemetare, design, studiu bionic”, mai tarnsmit oficialii muzeului.

Artiștii care au dat viață grupului Sigma – Ștefan Bertalan, Constantin Flondor, Doru Tulcan și Ioan Gaita – au fost profesori ai amintitului liceu. Ștefan Bertalan și Constantin Flondor își propuseseră ”un program de pedagogie de artă, principii de corelare între formă – funcție – mediu, principii de generare a formelor”.

Grupul Sigma devenise de referință nu numai în artele vizuale, unde a contribuit decisiv la înnoirea limbajelor, dar și în dezbaterile de idei. „Colaborarea cu ingineri, arhitecți și oameni de știință a îndreptat grupul spre o cercetare interdisciplinară, remarcabilă pentru anii 1960 – 1970 și pentru condițiile unui regim politic totalitar care s-a întrecut în a lua măsuri constrângătoare. În pofida multiplelor restricții, Timișoara era un loc unde se aflau suficiente minți luminate, aspirând la o orientare pro-occidentală în arte și științe. În fapt, orașul conserva încă o  bogată paletă de moșteniri multiculturale, încurajând experimentele. Acestea fuseseră posibile pe fondul în care Timișoara anilor postbelici era încă populată de mulți meseriași cu o înaltă calificare, de o clasă de mijloc supraviețuind războiului și vorbind mai multe limbi, de o societate în care relațiile interpersonale se bazau pe dialog și reciprocitatea serviciilor făcute. Vechiile industrii și-au continuat existența (cazul fabricilor Timişoreana, ILSA, Kandia, Guban, Azur ș.a.), iar oamenii care le reprezentau nu erau străini de pluralitatea obiceiurilor moștenite de la predecesori, de pregătirea și etica profesionale, de bunul simț și binele de obște. Acest aspect – prea puțin evidențiat în înțelegerea infrastructurii orașului – a făcut posibilă relația dintre creatorii artei neo-anvangardiste și societatea locală”, spune prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

În timpul vizitării expoziţiei, masca este obligatorie atât pentru angajați, cât și pentru public. Măsurarea temperaturii corporale la intrare, covoraşele și dozatoarele cu dezinfectant sunt alte măsuri pentru limitarea efectelor pandemiei de covid, transmit reprezentanţii Muzeului de Artă Timişoara. Distanța dintre vizitatori trebuie să fie de minimum doi metri, iar numărul persoanelor care au acces în sălile expoziționale este limitat.

Print Friendly, PDF & Email