Un proiect care are printre iniţiatori şi parlamentari timişeni şi care prevede posibilităţi locale de compensare salarială a medicilor, nu a găsit sprijin la nivel central. Pe de altă parte, medici din Timiş susţin că noul sistem de majorări salariale, pus în practică până acum la nivel central, creează discriminări şi nemulţumiri în sistem.

„Autoritatea publică poate cheltui bani pentru panseluţe, dar nu pentru Sănătate”

Pentru că este de notorietate faptul că nemulţumirile salariale ale medicilor au generat plecări în masă din sistem, la nivel parlamentar s-au încercat diverse soluţii pentru creşterea atractivităţii salariilor în domeniul sanitar. Un astfel de proiect, care îl are printre iniţiatori şi pe deputatul liberal Horia Cristian, prevede posibilitatea ca autorităţile locale, respectiv judeţene să acorde, din venituri proprii şi în limita bugetului, stimulente financiare personalului medical din unităţile medicale din subordine în limita a două salarii minime pe economie.

Proiectul a fost adoptat la Camera Deputaţilor şi, deşi Guvernul a fost de acord cu el, după dezbaterea pe amendamente, l-a contestat la Curtea Constituţională, pe motiv că „nu este specificată resursa bugetară”.

Horia Cristian consideră că motivele invocate sunt ridicole şi contravin bunului simţ. „În primul rând, principial, fiecare comunitate are dreptul la sănătatea pe care şi-o permite. Este adevărat că Statul are obligaţia de a asigura un minim necesar, dar comunităţile au dreptul de a decide ce măsuri suplimentare iau pentru acestea. Astfel, legea nu prevede obligaţia, ci posibilitatea acordării, în limitele bugetului, a acestor stimulente care sunt oricum limitate”, spune Horia Cristian.

Deputatul timişean mai menţionează că legea venea să acopere o nevoie reală, aceea de a angaja personal medical în zonele deficitare; astfel Consiliile Locale pot să stimuleze medicii şi asistentele să se angajeze în asemenea zone. „Pot să înţeleg că autoritatea publică locală poate cheltui bani pentru panseluţe, dar nu pentru sănătate”, mai spune Horia Cristian.

Discriminări în sistem

Pe de altă parte, conform unor reprezentanţi ai sistemului medical timişean, şi ultimele stimulente salariale iniţiate pentru personalul medical de la nivel guvernamental, în urma protestelor recente, crează discriminări în sistem. „Poate că lucrurile s-au mai schimbat în bine, din punct de vedere salarial, prin majorările aplicate bugetarilor. Însă s-au creat inechităţi în raport cu personalul medial care nu are statut de personal bugetar. Medicul poate fi o profesie liberală, şi sunt mulţi care practică medicina ca o profesie liberală. Astfel, medicii de familie nu au fost incluşi în noul sistem de majorări salariale, ci doar cadrele medicale din spitale. Se crează astfel discriminări şi nemulţumiri în sistem, iar în cazul medicilor de familie din 2009 nu s-a mai majorat punctul de plată de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate”, spune medicul timişean Georgeta Rus.

Un exod al cadrelor medicale, anticipat în Timiş

Într-un studiu privind dezvoltarea Timişului pe perioada 2020 – 2023, Consiliul Judeţean Timiş vorbeşte despre exodul cadrelor medicale ca unul dintre principalele riscuri cu care se va confrunta sistemul medical judeţean, în următorii ani. Perspectivele nu sunt optimiste, unele spitale putând rămâne efectiv fără personalul necesar de deservire.

Exodul cadrelor medicale este considerat a fi unul dintre motivele scăderii numărului de medici şi asistente, raportat la totalul populaţiei. Studiul arată că, în ceea ce priveşte numărul de locuitori ce revin unui cadru medical, dacă la sfârşitul anului 2005 în Timiş existau 266 de locuitori la un medic şi 157 de locuitori la un asistent medical, ulterior s-a ajuns 191,7 locuitori la un medic şi 129,6 locuitori la un asistent medical.

La nivelul Regiunii Vest există 1.482 de medici, stomatologi, farmacişti, fizioterapeuţi, asistente medicale şi moaşe la 100.000 de locuitori, însă tendinţa este una descrescătoare. Documentul mai arată că numărul de medici din sectorul public a scăzut în mediul urban, cu excepţia oraşelor Gătaia, Jimbolia şi Buziaş, unde s-a înregistrat o uşoară creştere. În schimb numărul total de medici din sectorul privat s-a dublat.