Ministerului Mediului i s-a cerut să verifice urgent calitatea apei subterane din câmpia de vest după  exploatările de gaze de şist din Banatul sârbesc, în condiţiile în care  exploatări similare se intenţionează să fie realizate în zona Dudeşti din Timiş.

Solicitare în regim de urgenţă

În condiţiile în care în mai multe locaţii din Banatul Sârbesc au fost iniţiate activităţi de exploatare a gazelor și petrolului de șist prin fracturare hidraulică, Ministerului Mediu i s-a cerut să verifice calitatea apei din Câmpia de vest. Scopul verificărilor ar fi să se constate dacă apa freatică a fost sau nu afectată de acest gen de activităţi, în condiţii în care exploatări similare se doresc a fi realizate şi în zona Dudeşti din Timiş.

„Am cerut să se precizeze cum este monitorizată calitatea apei în Câmpia de Vest, în contextul amplasării unei sonde în proximitatea Comunei Dudeştii Vechi şi dacă s-a făcut o analiză a impactului negative al activităţilor de exploatare a hidrocarburilor raportat la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii în zonă, precum şi în ce fel este monitorizată de către Statul român activitatea de explorare/exploatare neconvenţională a hidrocarburilor în Voivodina, în contextul acviferelor comune cu Serbia, cu impact direct asupra calităţii apei din Câmpia de Vest şi, implicit, asupra activităţilor agricole”, spune senatorul USR de Timiş Nicu Fălcoi.

Poziţia Ministerului Mediului nu lămureşte prea mult problema, specificând că „titularul se obligă să respecte condiţiile şi măsurile impuse de autorităţile de mediu şi ape, să conducă realizarea operaţiunilor petroliere în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi mediu, conform celor mai bune practici în domeniul industriei petroliere şi legislaţiei de mediu în vigoare”. Deci, celor care fac aceste exploatări de petrol şi gaze li se acordă încredere deplină că vor respecta întocmai legislaţia de mediu.

Oarecum ciudat este însă că acelaşi Minister al Mediului transmite că  „referitor la activităţile desfăşurate în proximitatea comunei Dudeştii Vechi, pentru exploatarea hidrocarburilor, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş a fost notificat proiectul «Lucrări de prospecţiune seismică tridimensională (3D)», pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi în zona estică a Bazinului Panonic, în perimetrul de explorare Biled, pentru care Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş a stabilit că proiectele de prospecţiune  seismică nu intră sub incidenţa legislaţiei de mediu în vigoare privind evaluarea impactului asupra mediului.”

În ceea ce priveşte monitorizarea apei din Câmpia de vest, în contextul exploatărilor de gaze de şist din Voievodina, Ministerul Mediului a transferat problema către Apele Române: „Managementul resursei de apă subterană/de suprafaţă intră în atribuţiile Administraţiei Naţionale Apele Române, care funcţionează în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor”. Urmează deci să se dea lămuririle necesare de către Apele Române, în perioada următoare.

„Impactul asupra apei freatice şi, în general, asupra mediului a acestor exploatărilor depinde mult de adâncimea la care se forează, şi de structura geologică a terenului. De aceea, înainte de orice exploatare, trebuie să se analizeze cu mare atenţie caracteristice specifice ale solului. În plus, este nevoie de un cadru legislativ bun, detaliat, care să nu-l lase pe operator să facă tot ce vrea. Este necesară o reglementare foarte bună în acest domeniu”, spune prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest.

Cele mai multe controverse, la Buziaş

Pe departe, cele mai multe controverse legate de explorarea gazelor de şist în Timiş au fost cele legate de acordarea unei licenţe de acest gen în zona Buziaş.

În 4 decembrie 2012, Guvernul Ponta emitea HG 1188/2012, prin care îşi dădea acordul faţă de concesiunea pentru explorare-dezvoltare de gaze de şist în Buziaş. Executivul susţinea că încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului Buziaş sunt create premisele evidenţierii unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale: „Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari, în vederea cercetării”, se menţiona atunci. Se trecea cu vederea însă specificul de staţiunea balneoclimaterică a Buziaşului, precum şi faptul că acest gen de exploatări ar putea pune în pericol zăcămintele bogate de ape minerale din zonă.