Neplata de către România a contribuției de membru al Agenției Spațiale Europene poate duce la exodul puținilor specialiști rămași în țară, atrage atenţia Universitatea de Vest din Timişoara. Subliniind şi că finanțarea alocată cercetării este de aproape șapte ori mai mică decât ținta de 1% din PIB.

Luând act de aparițiile publice cu privire la posibilitatea ca România să-și piardă dreptul de vot în cadrul Agenției Spațiale Europene pentru neplata contribuției obligatorii de membru, Universitatea de Vest din Timișoara își exprimă îngrijorarea că, în ansamblul ei, cercetarea românească devine tot mai ignorată de Guvern.

„Deși avem o țintă rezonabilă de 1% din PIB pe care am declarat că o vom aloca cercetării până în anul 2020, actualmente finanțarea este de aproape șapte ori mai mică. Nu vorbim aici despre finanțarea unor găuri negre sau a unor birocrații perpetue, a unor locuri de muncă mai călduțe, vorbim de finanțarea unor posibile motoare puternice ale economiei, care țin în țară specialiștii ce ar putea defini tehnologiile viitorului. Pierderea relevanței cercetării românești pe domeniile de frontieră ar fi o lovitură grea pentru specialiștii rămași în țară”, transmit oficialii UVT.

Universitatea de Vest din Timișoara are o colaborare lungă și performantă cu Agenția Spațială Română – ROSA, membră a Agenției Spațiale Europene, alături de care a derulat programe încă din 1992. În 2011, ROSA a devenit membru al ESA, având un istoric de implicare activă în tot ceea ce înseamnă cercetare de frontieră, cu specialiști și resurse umane și materiale. ROSA este, de asemenea, un eficient administrator de granturi care a dat întotdeauna dovadă de profesionalism, deschidere și eficiență, dar și principalul punct de legătură pentru cercetarea românească în tehnologiile spațiale. ESA este agenția în care statele europene și-au pus la comun atât resursele financiare, cât și pe cele tehnologice, pentru a gestiona politica în domeniul spațial.

Potrivit UVT, eforturile specialiștilor, inclusiv români, implicați în programele spațiale europene au patru componente de bază, de la Copernicus, cel mai ambițios program civil de observare a pământului pus vreodată în practică, la programe de navigație alternativă GPS prin intermediul Galileo/Egnos, dar și explorarea spațiului respectiv cercetarea în domeniul spațiului. European Space Agency este una dintre principalele entități relevante la nivel planetar care desfășoară cercetări de frontieră deosebit de importante pentru omenire și viitorul acesteia, colaborările pe care Agenția le are nelimitându-se doar la Europa.

În România, Universitatea de Vest din Timișoara colaborează activ prin intermediul ROSA cu Agenția Spațială Europeană de peste 25 de ani, în proiecte diverse și importante pentru avansul tehnologic și cunoașterea omenirii.

În ultimii cinci ani, UVT a derulat proiecte în valoare de peste 735.000 de euro, contribuind activ la programele agenției. Această colaborare a permis universității să participe la cercetări de frontieră, să valorifice resursele de cunoaștere și să păstreze în țară o serie de specialiști activi în acest domeniu. Misiunea ESA și a colaboratorilor săi este să elaboreze programul spațial european și să-l pună în aplicare, iar ROSA este principalul punct de contact al României cu această instituție.

„Nu știm încă dacă este o coincidență sau nu a eventualei neplăți a contribuției României, dar au existat semnale anul acesta că nu se știe cu siguranță dacă se mai pot contracta proiecte cu finanțare din partea agenției europene, riscând să pierdem un parteneriat de colaborare cu o istorie peste 25 de ani. Să nu uităm că tot 25 de ani ne-a luat să devenim membri CERN, cel mai mare și mai prestigios centru de cercetare din lume în domeniul fizicii particulelor elementare”, mai spun reprezentanţii UVT.

La rândul său, rectorul UVT, profesorul Marilen Pirtea, declară că România nu poate risca să șteargă cu buretele toate aceste eforturi, să îşi bată joc de cercetătorii care au mai rămas în țară și de instituțiile care investesc în viitor.

„Cercetarea românească are nevoie acută de predictibilitate, de finanțări continue și sustenabile, cu bugete și calendare de alocare suficient de clare și respectate, pentru a nu afecta nici existența în sine a cercetării, dar nici calitatea acesteia. Să nu uităm că tehnologiile spațiale reprezintă o nișă vitală pentru dezvoltarea omenirii. Reprezintă practic unul dintre motoarele dezvoltării, cercetării și inovării de frontieră, care vor defini tehnologiile viitorului și care ne ajută să valorificăm și să păstrăm cercetătorii români în țară”, atrage atenţia Marilen Pirtea.