Conform ultimelor variante vehiculate de Guvern, procedurile de achiziţie complicate de contestaţii ar fi unul dintre principalele motive pentru ca România continuă să aibă o rată de absorbţie extrem de scăzută a fondurilor europene. Experienţa a dovedit însă şi pe plan local că procedurile de achiziţie pe fonduri europene erau complicate chiar de către instituţiile care întocmeau prost documentaţiile de atribuire.   Scuze şi pretexte oficiale Menţinerea unor proceduri de durată şi a condiţiei privind preţul cel mai scăzut pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice reprezintă principala cauză a faptului că România este pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene,…

Dincolo de controversele legate de gazele de şist, Timişul pare să devină o zonă tot mai interesantă pentru companiile petroliere care, după o perioadă de explorare, concesionează tot mai multe areale unde au indicii că ar exista zăcăminte petroliere importante de adâncime. În majoritatea cazurilor, însă, aceste zăcăminte ajung să fie exploatate de companii străine, nu de statul român.   Noi zone de interes Ultima zonă din Timiş care pare să le fi captat interesul companiilor petroliere este cea din jurul Timişoarei. Compania petrolieră australiană ADX Energy ar putea investi până la 100 de milioane de euro în lucrări de…

În urmă cu două luni, Primăria Timişoara îşi anunţa intenţia de a da aproape 100.000 de euro pentru un contract de curăţare a clădirilor din oraş mâzgălite cu graffiti. Între timp contractul s-a atribuit, deşi nu este nici acum clar de ce o asemenea lucrare nu putea fi făcută cu persoanele obligate la muncă în folosul comunităţii, sub coordonarea unor experţi de la Direcţia Tehnică.   O nouă externalizare de sarcini 342.703 lei – atât va plăti Primăria Timişoara pentru a curăţa, în prima fază cel puţin, clădirile din municipiu mâzgălite cu desene de tip graffiti. Contractul a fost atribuit…

Ca în cazul altor subiecte sensibile, Guvern tatonează terenul pentru noi majorări de taxe şi impozite lansând ideea, şi apoi contrazicând-o, în cazul în care reacţia este virulentă. S-a întâmplat astfel cu discuţia legată de majorarea contribuţiilor la sănătate care, conform unor surse guvernamentale, urmau a fi majorate până la 14%, în urma unor discuţii cu FMI. După negarea oficială a acestei ipoteze, rămâne oricum deschisă o întrebare: prin prisma recentelor fraude descoperite în sistemul anitar, în Timiş, soluţia crizei financiare din acest sector este oare creşterea contribuţiilor, sau o mai bună gestionare a fondurilor existente ?   “Testarea” reacţiei…

În contextul noilor viituri, care şi-au făcut simţite efectele şi în Timiş, s-a readus în discuţie o investiţie pentru care s-au dat  în mod constant sume importante de la bugetul local şi central, în ultimii ani. Este vorba despre hărţile de inundaţii, pentru care s-au cheltuit până acum peste 45 de milioane de euro. Noile zone-problemă din ţară au dovedit că aceste documente sunt inutile. În Timiş hărţile nu au dat greş, însă se ştia din 2005 care sunt zonele de risc.   „Cartografiere” scumpă, cu efecte controversate În ultimii ani, România a dat peste 45 de milioane de euro…