Majorarea contribuţiilor la sănătate, la faza de tatonări oficiale

Hol ATI Spital Judetean TimisoaraCa în cazul altor subiecte sensibile, Guvern tatonează terenul pentru noi majorări de taxe şi impozite lansând ideea, şi apoi contrazicând-o, în cazul în care reacţia este virulentă. S-a întâmplat astfel cu discuţia legată de majorarea contribuţiilor la sănătate care, conform unor surse guvernamentale, urmau a fi majorate până la 14%, în urma unor discuţii cu FMI. După negarea oficială a acestei ipoteze, rămâne oricum deschisă o întrebare: prin prisma recentelor fraude descoperite în sistemul anitar, în Timiş, soluţia crizei financiare din acest sector este oare creşterea contribuţiilor, sau o mai bună gestionare a fondurilor existente ?

 

“Testarea” reacţiei publice?

La începutul săptămânii trecute un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii, medicul timişorean Dorel Săndesc, lansa o ipoteză care a generat ulterior discuţii aprinse: contribuţia pentru asigurările de sănătate ar putea creşte până la 14 la sută, o analiză în acest sens având loc cu reprezentanţii FMI, care au considerat că o astfel de măsură este “esenţială şi justificată”. Secretarul de stat a precizat că la nivelul Ministerului Sănătăţii există discuţii privind posibilitatea majorării contribuţiei pentru asigurările de sănătate, fără ca până acum să existe o decizie în acest sens. “A fost o discuţie privind analiza sistemului de sănătate. Nu este un obiectiv sau o măsură stabilită de Guvern. Au fost discuţii globale. Nu avem o discuţie sau decizii la nivel interministerial. Este doar o discuţie în perspectivă şi merită făcută, după părerea mea”, a spus dr. Dorel Săndesc, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei.

Acesta a adăugat că discuţia din Guvern, privind reducerea CAS, a venit şi pe fondul unei frici de noi taxe. “Am văzut sondaje în care oamenii pun pe primul loc sănătatea, fiind de acord să plătească mai mult. Discuţia e necesară şi am discutat inclusiv cu FMI. Este o dezbatere pe care vrem să o avem. Părerea mea e că ar trebui revenit la nivelul anterior, pentru că această contribuţie este la nivel standard în UE, 13,5-14 la sută”, a mai declarat Dorel Săndesc.

Secretarul de stat a precizat că la discuţiile cu oficialii FMI au participat şi reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi ai Ministerului de Finanţe. Întrebat care a fost poziţia FMI, secretarul de stat a răspuns: “Nu s-au opus, chiar au apreciat, considerând că este justificată.”

În totală disonanţă cu ce a spus secretarul de stat Dorel Săndesc, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat că nu vor fi majorate contribuţiile la sănătate nici în acest an şi nici în anii următori, iar o asemenea dezbatere nu a avut loc în Guvern, precizând că în 2010 au existat propuneri privind posibile majorări, dar au rămas la stadiul de discuţii: “Ministerul Sănătăţii nu a discutat cu Fondul Monetar Internaţional şi nici cu alte organisme internaţionale o eventuală creştere a contribuţiilor la Sănătate. De asemenea, nu a avut loc o asemenea dezbatere nici în Guvernul României. Ştiu că acum patru ani, în anul 2010, au existat propuneri privind posibile majorări, dar rămase la stadiul de discuţii. Subliniez faptul că nu vor fi majorate contribuţiile la Sănătate”.

Economist: “România şi aşa se confruntă cu o fiscalitate excesivă”

bobitan nicolaeEconomistul timişorean Nicolae Bobiţan apreciază că majorarea contribuţiilor la fondul de sigurări de sănătate cu o cotă de până la 14% este aproape fantezistă în actualul context în care mediul economic, dar şi cetăţeanul de rând sunt sufocaţi de o fiscalitate excesivă. “S-a ajuns la un regim de impozitare excesiv. Şi nu trebuie uitat faptul că la asigurările de sănătate există o bază foarte largă de impozitare – angajaţii cu profesii liberale plătesc de două ori contribuţii la fondul de asiguări de sănătate. Nu cred că e nevoie de creşterea contribuţiilor ci, mai degrabă, de o mai bună utilizare a banilor”, consideră economistul timişorean.

Consilier prezidenţial: “Fondul de asigurări private obligatorii ar fi permis o competiţie cu fondul de asigurări de stat”

Într-un interviu acordat TIMPOLIS, prof. dr. Virgil Păunescu, consilier prezidenţial la Departamentul de Sănătate Publică, dădea exemplul unor permutări legate de contribuţiile la bugetul de sănătate care s-au finalizat într-un mod care nu a adus nimic bun în sistem: “În 2007, când Guvernul liberal a redus contribuţia la asigurări de sănătate de la 7 la 5%, am crezut că, aşa cum fusese înţelegerea, acel 2% va merge în acest fond de asigurări private obligatorii, ca şi la fondul de pensii. Acest sistem ar fi permis o competiţie cu fondul de asigurări de stat, care acum deţine monopolul – noi nici nu ştim dacă funcţionează bine sau rău, neavând termen de comparaţie. Când s-a redus contribuţia cu 2%, când au fost scoşi de la plata acestei contribuţii pensionarii cu pensii sub o mie de lei, dintr-o dată în sistem s-a produs un minus de circa un miliard de euro.”

Fonduri mai mari, aceleaşi problem

casa judeteana de asigurari de sanatateDe altfel, conform unor semnale venite chiar din Timiş, nu alocările de fonduri sunt problema, ci utilizarea banilor. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş anunţa, de exemplu, recent, că a încheiat contracte cu 22 de spitale cu paturi din judeţ, în urma procesului de contractare. Reprezentanţii CJAS Timiş spun că, pentru a veni în sprijinul asiguraţilor, sumele alocate furnizorilor de servicii medicale spitaliceşti au crescut comparativ cu anul trecut, tocmai pentru a asigura o bună desfăşurare a actului medical. Astfel, bugetul alocat în acest an spitalelor din judeţ înregistrează o creştere a fondurilor cu aproximativ 15 milioane de lei, faţă de cel alocat iniţial în anul 2013. „Considerăm, că fondurile spitalelor sunt suficiente pentru ca pacienţii să nu fie obligaţi să-şi cumpere, pe perioada internării, medicamente sau materiale sanitare. Ca exemplu în acest sens stă şi bugetul alocat spitalelor pentru perioada ianuarie-septembrie 2014, suma fiind de aproximativ 276.535.694,71 lei comparativ cu bugetul alocat spitalelor în 2013 de 261.387.501,77 lei”, a declarat Victor Dumitraşcu, directorul general al CJAS Timiş. Creşterea fondurilor a făcut însă ca pacienţii să nu mai cumpere consumabile şi materiale sanitare în toate spitalele timişene care au încheiat contract cu CJAS? E greu de crezut.

Victor Dumitrascu portretReprezentanţii CJAS Timiş susţin că, pentru diminuarea riscurilor de fraudare a bugetului de sănătate şi pentru a preîntâmpina utilizarea neraţională a fondurilor alocate către spitale, CJAS Timiş a procedat la elaborarea unui model de declaraţie ataşat obligatoriu la foaia de observaţie, care trebuie completat de toţi pacienţii internaţi, (in declaraţie se specifică dacă pe perioada internării au achiziţionat din buzunarul propriu medicamente, materiale sanitare sau investigaţii paraclinice). Ar fi interesant de aflat, în acest context, câte formulare de acest gen au fost completate cu sinceritate de pacienţi, şi care au fost urmările acestor demersuri…

De altfel, la sfârşitul anului trecut, CJAS Timiş preciza că deşi, spitalele au obligaţia legală să ramburseze contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare şi investigaţii paraclinice, suportate de pacient pe perioada internării, acest lucru nu se realizează in totalitate. Din această cauză, volumul unor astfel de sume solicitate de pacienţi, pentru restituire, se ridică la suma de aproximativ 1,3 milioane de lei, la nivelul judeţului Timiş, din care cea mai mare sumă ii revine Spitalului Judeţean.
Nepunerea in practică a acestor prevederi legale a dus la situaţia in care spitalul nu restituie banii către pacient, acesta dă in judecată CJAS Timiş, pentru recuperarea cheltuielilor efectuate de pacient pe perioada internării, instanţa obligă CJAS la plata cheltuielilor efectuate de pacient, si prin urmare, in loc să se cheltuie doar valoarea medicamentelor, materialelor sanitare sau investigaţiilor paraclinice, se cheltuiesc in plus şi sumele ocazionate de judecată şi cheltuielile de executare silită. În plus, oficialii CJAS au recunoscut că este necesară mai multă implicare pentru reducerea fraudelor din sistem şi pentru o mai bună utilizare a fondurilor. Astfel, ca urmare a numărului mare de sesizări venite din partea asiguraţilor şi a controalelor efectuate la furnizorii de servicii medicale, CJAS Timiş a decis lărgirea măsurilor anti-fraudă la nivelul spitalelor din judeţ.
Astfel, în vederea verificării facile a realităţii serviciilor medicale efectuate şi pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor spitalelor în interesul bolnavilor, CJAS Timiş a obligat spitalele ca pe lângă raportarea pe care o depun lunar, sub semnătură proprie, în ceea ce priveşte realitatea şi exactitatea serviciilor efectuate, să depună în plus şi o bază informatică cu adresa şi numărul de telefon al pacienţilor cărora le-au acordat servicii medicale.
Această măsură, iniţiată încă din luna iulie a anului trecut pentru spitalele din Timiş va fi completată cu obligativitatea furnizorilor de servicii medicale din unităţile spitaliceşti private de a depune la CJAS Timiş odată cu raportarea şi o copie după factura de coplată , tot în vederea verificării realităţii serviciilor medicale prestate. De asemenea, această măsură va fi extinsă şi la celelalte categorii de asistenţă medicală ( asistenţa medicală de specialitate, asistenţa medicală primară).

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro