Problemele demografice mari cu care se confruntă România şi această parte a continentului – care are zone foarte aglomerate şi altele în risc de depopulare, precum şi cu un grad accentuat de îmbătrânire a populaţiei – nu aveau cum să nu marcheze şi Timişul. Conform unui studiu demografic recent, în Timiş există discrepanţe mari între structura şi ponderea populaţiei între mediul rural şi cel urban. Totodată, pe cât de aglomerată e Timişoara, există localităţi din judeţ care sunt în pericol să rămână fără locuitori.

Tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei

Conform unui document de sinteză, realizat la comanda Consiliului Judeţean Timiş, cu scopul de a constitui un fel de ghid pentru dezvoltarea viitoare a judeţului, problemele demografice nu ocolesc nici oraşele, nici satele.

Autorii Planului de amenajare a teritoriului judeţului Timiş susţin că, din punct de vedere demografic, Timişul este un judeţ puternic urbanizat, afectat de scăderea populaţiei, scăderea ponderii de copii şi de o tendinţă de îmbătrânire demografică. Conform acestora, „atuurile judeţului sunt reprezentate de creşterea volumului populaţiei rurale, în ultimii cinci ani, şi de concentrare a populaţiei în proximitatea zonelor urbane, ceea ce ar reprezenta o premisă pentru dezvoltarea activităţilor economice”. În document se mai arată că există un stoc de resursă umană mai crescut decât în alte zone ale ţării, datorită creşterii resurselor de muncă din ultimii zece ani.

Pe de altă parte, se recunoaşte că există insule de subdezvoltare afectate de declin demografic, localizate în zona rurală nord-estică a judeţului, unde şansele de redresare sunt foarte mici, în contextul unui mediu economic instabil şi al lipsei de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, începând cu accesibilitatea la servicii de sănătate şi de educaţie la nivelul celor din mediul urban.

Totodată, se constată că mai există un pericol de depopulare în zona sudică şi vestică a judeţului, unde totuşi situaţia demografică este mai bună decât în rest, prin faptul că în zona sudică populaţia are un grad de îmbătrânire mai redus, iar în zona vestică populaţia tânără poate constitui un potenţial de revigorare a populaţiei. În acest context, se crede că, în perspectivă, creşterea ocupării tinerilor în zonele rurale sau reducerea migraţiei lor poate reprezenta componenta cu cea mai semnificativă influenţă asupra evoluţiilor viitoare ale populaţiei în Timiş.

Prognozele arată că populaţia judeţului scade pe termen lung

Specialiştii care au realizat Planul de amenajare a teritoriului judeţului susţin că populaţia va scădea atât pe termen mediu, cât şi pe termen lung. Varianta de prognoză optimistă este că localităţi mici, precum Secaş sau Bogda, nu depăşeşte 400 de locuitori, iar aşezări şi mai mici, precum Bara, vor avea maximum 150 de locuitori.

Va creşte în schimb numărul localităţilor cu peste 5.000 de locuitori, iar cele două municipii vor înregistra scăderi de populaţie de 10% (Lugoj) şi 7% (Timişoara). În celelalte variante de prognoză, municipiile vor avea scăderi şi mai accentuate, în varianta medie de 14% (Lugoj), respectiv 11% (Timişoara), iar în cea mai pesimistă este de 15%, respectiv 12%.

Cele mai accentuate scăderi de populaţie (de peste 30%) în perioada 2010 – 2025, în varianta medie de prognoză, vor avea loc în comunele Bara, Nădrag şi Tomeşti, care au populaţiile cele mai mici din judeţ. În ceea ce priveşte ponderea de populaţie din mediul rural şi urban, în varianta optimistă de prognoză populaţia rurală va creşte, însă fiind populaţie mai redusă decât în urban, creşterea va influenţa foarte puţin trendul evoluţiei generale a populaţiei judeţului. Astfel că în 2025 populaţia judeţului va scădea cu 2,4% – care e o medie dintre scăderea populaţiei în mediul urban cu 6% şi creşterea din mediul rural de 3,5%. În cazul prognozelor ceva mai pesimiste, în următorii ani este de aşteptat ca populaţia să scadă şi mediul urban, şi în cel rural, cu o intensitate mai mică la sat.

Natalitatea slabă, contrabalansată cu migraţia internă

Conf. dr. Ioan Păşcuţă, şeful Catedrei de Sociologie-Antropologie din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest, spune că scăderea natalităţii în Timiş este contrabalansată de migraţia internă. “Sunt două elemente care se manifestă în Timiş şi influenţează semnificativ indicii demografici. Pe de o parte, raportul dintre natalitate şi mortalitate este afectat de scăderea destul de mare a natalităţii. Pe de altă parte, avem însă şi nişte fluxuri de migraţie care compensează acest dezechilibru. Zona de vest încă atrage populaţie tânără, aici fiind şi un centru universitar important. De aceea, încă nu se constată probleme demografice majore în Timiş”, ne-a declarat Ioan Păşcuţă.  

Rămâne de văzut câtă vreme se va mai manifesta această echilibrare, atâta timp cât tinerii încep să fie atraşi într-o proporţie tot mai mare de perspectivele studiilor universitare în străinătate. Totodată, Timişul nu mai este, ca acum 15 – 20 de ani, un pol major de dezvoltare economică, dezvoltare care să garanteze salarii mult mai mari ca în alte zone ale ţării.

Timişul, încă în topul judeţelor cu cei mai mulţi locuitori

Conform rezultatelor finale ale Recensământului populaţiei de acum doi ani, primele şase judeţe, cu excepţia Bucureştiului, ca număr de populaţie stabilă, sunt Iaşi, cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100 de persoane, Constanţa – 684.100 de persoane, Timiş – 683.500 de persoane şi Dolj – 660.500 de persoane. La polul opus sunt Covasna (cu 210.200 de persoane), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400).

Copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 – 24 de ani) reprezintă 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 de ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.

Conform datelor prezentate de Direcţia Regională de Statistică Timiş, din populaţia stabilă a judeţului, care este de 683.540 persoane, 354.364 sunt femei (51,8.%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, s-a înregistrat o creştere cu 5.600 de persoane, din care 1.800 sunt femei.

Populaţia stabilă a Timişoarei este de 319.300 persoane. În privinţa celor mai importante oraşe din judeţ, situaţia este următoarea: municipiul Lugoj (40.400 de persoane), oraşul Sânnicolau Mare (12.300) şi oraşul Jimbolia (10.800). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Giroc – 8.388, Dumbrăviţa 7.522 şi Săcălaz 7.204 persoane, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt Bogda, Bara şi Secaş (cu 460, 388 respectiv 299 de persoane).

În mediul urban trăiesc 422.300 de timişeni, reprezentând 61,8% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut  cu 1,7% în detrimentul mediului rural.

Copiii de până la 14 ani deţin o pondere de 13,8% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 de ani) reprezintă un procentaj de 15,3%, persoanele mature (25 – 64 de ani) formează majoritatea (57,4%), iar persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă 13,5% din total. Persoanele în vârstă de 85 de ani şi peste deţin o pondere de 1,1% în totalul populaţiei stabile din judeţ.

Din totalul populaţiei stabile  a judeţului 44,6% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit. Sunt căsătoriţi 151.800 de bărbaţi şi 153.000 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 42,0 %, persoanele văduve reprezintă 8,4% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,9%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 32.300 de persoane. Din totalul populaţiei stabile de zece ani şi peste 38,3% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,5% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 19,2 % nivel superior. În judeţ sunt 5854 persoane analfabete.

În Timiş numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 19.400 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi.

Incertitudini legate de sistemul de pensii al viitorului

Declinul demografic reprezintă o problemă majoră şi pentru sistemul de pensii de stat. Cu excepţia cazului în care femeile şi bărbaţii, care trăiesc mai mult, ocupă de asemenea mai mult timp un loc de muncă şi fac mai multe economii pentru perioada de pensionare, nu poate fi garantată acordarea unor pensii decente, deoarece n-ar putea fi acoperită creşterea cheltuielilor aferente.

Se aşteaptă ca, până în 2060, speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi să crească cu 7,9 ani, iar pentru femei, cu 6,5 ani, faţă de 2012. Această situaţie se reflectă într-o creştere anuală de aproximativ două milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, aproape dublu faţă de sfârşitul anilor ‘90 şi începutul anilor 2000. În schimb, numărul persoanelor în vârsta de muncă cea mai activă va scădea în fiecare an, pe parcursul următoarelor decenii.

Deşi Timişul este unul dintre judeţele cu o economie foarte bine dezvoltată, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare să arate prea bine, ţinând cont de faptul că numărul de pensionari continuă să crească, încet dar sigur, invers proporţional cu numărul angajaţilor activi, plătitori de taxe şi impozite. Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, se înregistrează o creştere uşoară a numărului de pensionari. În prezent sunt în judeţ 157.605 pensionari, în comparaţie cu 157.467 de pensionari în aceeaşi perioadă a anului trecut.