După ce, în urmă cu trei ani, Ministerul Sănătăţii a decis să închidă o serie de spitale mici, a fost redus şi numărul centrelor din care se pot trimite sau în care pot veni ambulanţe. De aceea, acum, Crucea Roşie a pus în aplicare la nivel local un proiect care presupune transformarea unor localnici din localităţile izolate în asistenţi medicali care pot acorda asistenţă de urgenţă, până la sosirea ambulanţei. În timiş, satul Gad este, deocamdată, singurul în care a fost pus în practică acest proiect.  

Singura alternativă pentru localităţile izolate

În ultimii ani, pe motiv că nu sunt rentabile şi nu au suficienţi pacienţi, au fost închise zeci de spitale şi mii de cadre medicale au rămas fără locuri de muncă. Au rămas şi zeci de localităţi fără ajutor medical, iar în unele sate izolate situaţia este critică. Mulţi oameni nu au cu ce să ajungă la cel mai apropiat spital, aflat uneori la peste 50 de kilometri distanţă, şi nici nu au un serviciu de ambulanţă în apropiere, în caz de urgenţă.

De aceea Crucea Roşie încearcă să rezolve o parte din această problemă. Voluntarii Crucii Roşii au demarat un proiect prin care familii din 41 de localităţi izolate din ţară au ocazia să înveţe cum să acorde primul ajutor şi să devină astfel autorizaţi să intervină în caz de urgenţe medicale.

Aşa s-a născut proiectul “Centre de prim-ajutor în comunităţi izolate”, lansat la a V-a ediţie a Galei Crucii Roşii, proiect care vine în sprijinul comunităţilor rurale izolate, pentru care accesul serviciilor medicale de urgenţă este dificil. În ideea că salvarea unei vieţi este primordială, iar acordarea primului-ajutor trebuie să fie accesibilă tuturor, mai multe familii din localităţi izolate au fost instruite pentru acordarea de asistenţă medicală de urgenţă. Familiile care intră în program sunt instruite de cadre medicale, iar diploma obţinută este recunoscută la nivel european. Fiecare familie primeşte o trusă de prim-ajutor dotată cu pansamente, pături, seringi şi tot ce e nevoie pentru intervenţia medicală de urgenţă. Crucea Roşie a cheltuit până acum 100.000 de euro pentru a implementa acest proiect.  

Gad, primul sat timişean cu localnici specializaţi în acordarea de prim-ajutor

În Timiş localitatea care a fost integrată în acest proiect a fost Gad, considerat cel mai izolat sat din judeţ. Cei mai mulţi din cei 100 de locuitori sunt bătrâni, iar un punct medical se află la 12 kilometri depărtare, distanţă ce trebuie parcursă pe un drum greu accesibil.

Prin intermediul Crucii Roşii, oamenii de aici vor beneficia de asistenţă medicală din partea familiei Todor, soţ şi soţie, care până nu demult nu ştiau nimic despre medicină. Aceştia au fost instruiţi de voluntarii de la Crucea Roşie, fiind învăţaţi noţiuni elementare de prim-ajutor şi de resuscitare. În plus, au primit şi un aparat EKG. Mărioara Teodor lucrează ca îngrijitor, iar soţul ei este angajat al Administraţiei Bazinale de Apă Banat. “Gad este cel mai izolat sat din Timiş, cu drum de acces doar către Ghilad, foarte greu operabil. Un alt aspect a fost vârsta înaintată a populaţiei din Gad”, şi-au motivate alegerea reprezentanţii din Timiş ai Crucii Roşii.

Oamenii din Gad spun că punctul de prim-ajutor inaugurat este foarte important pentru ei, întrucât cel mai apropiat punct medical se află la 12 kilometri. Drumul este însă greu de parcurs – în zonă nu se poate circula cu mai mult de 20 de kilometri pe oră. În condiţiile în care nu există fonduri pentru modernizarea drumului comunal, autorităţile locale nu pot face nimic, iar iarna, problemele se agravează.

Zona Făgetului, cea mai dificilă, din punct de vedere al accesului ambulanţei

Dr. Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş, spune că în zona de şes se poate ajunge, chiar dacă sunt drumuri extrem de proaste. Probleme sunt mai ales în zona muntoasă, în jurul Făgetului. “Este adevărat că şi localităţi precum Gad sunt foarte greu accesibile, însă, dacă drumurile sunt impracticabile, ne ajută localnicii, care aduc pacienţii cu tractorul, la punctul cel mai apropiat de acces. Însă în zona muntoasă nici această variantă nu este posibilă pe timp de iarnă”, declară dr. Leonida Iancu.

Localităţi izolate, la câteva zeci de kilometri de Timişoara

Satul Gad este situat în extremitatea sud-vestică a Timişului, aproape de graniţa cu Serbia. Cel mai apropiat oraş este Ciacova, la circa 20 de kilometri pe şosea. Faţă de Timişoara se situează la circa 50 de kilometri sud-vest, pe direcţia Peciu Nou – Giulvăz. Este relativ izolat faţă de centrele economice şi căile de comunicaţii mai importante, motiv pentru care se află într-un declin accentuat.

Aceasta, deşi este una dintre cele mai vechi localităţi din Timiş – pe teritoriul satului s-au descoperit urme ale locuirii din epoca bronzului. Primele menţiuni documentare despre localitate sunt evidenţele dijmelor papale care datează din perioada 1332 – 1337.

La ultimul recensământ oficial, aici au fost înregistraţi 150 de locuitori, o populaţie în scădere cu 16% faţă de penultimul recensământ. În trecut, Gadul număra mult mai mulţi locuitori. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, depăşea 1.000 de locuitori. Cei mai mulţi au fost înregistraţi la recensământul din 1941: 1.257. Populaţia a scăzut dramatic, însă, după cel de-al doilea război mondial.

Dar Gad nu este singurul “candidat” la titlul de cea mai izolată localitate din judeţ. Într-o situaţie similară se află şi satul Bulza, din comuna Margina. În urmă cu 30 de ani s-a discutat chiar şi despre strămutarea localităţii, ideea fiind vehiculată în anii ’80, când autorităţile de atunci şi-au propus să desfiinţeze satele cu o populaţie mai mică de 50 de locuitori. Recent s-a adus în discuţie modernizarea unui drum direct de legătură între localităţile Margina şi Bulza, prin Groşi – drumul rutier actual impunând traversarea unei rute de peste 45 de kilometri, care ocoleşte prin Făget, Săvârşin şi Căprioara, ultimele două aşezări fiind situate în Arad. Însă Primăria Margina a solicitat, iar Consiliul Judeţean Timiş şi-a dat acordul ca drumul Margina – Groşi – Bulza să fie încadrat în categoria celor judeţene, astfel urmând să beneficieze mai uşor de fondurile necesare modernizării. Distanţa dintre centrul comunal şi satul Bulza se va reduce la 14,6 kilometri, dintre care 6,4 (tronsonul dintre Margina şi Groşi) sunt deja asfaltaţi. O altă măsură adoptată de aleşii comunei Margina pentru scoaterea din izolare a satului din colţul de nord-est al judeţului Timiş, care se va materializa în curând, este amplasarea unei antene de telefonie mobilă, precum cea deja instalată în satul Groşi. În prezent, în satul Bulza mai locuiesc doar 22 de cetăţeni, legătura rutieră directă urmând să contribuie – speră autorităţile locale – la evitarea dispariţiei cu desăvârşire a străvechii aşezări.

La statutul localitate izolată poate candida şi Gaiu Mic, o localitate de frontieră, ce face parte din comuna Moraviţa şi are o populaţie de 195 de locuitori. Satul este mic şi relativ izolat. Are o singură legătură stradală, un drum comunal de 5 km, care îl leagă de Stamora Germană şi de drumul naţional DN 59 Timişoara – vama Stamora Moraviţa. În trecut, drumul comunal continua spre vest, până la localitatea vecină Gaiu Mare, acum în Serbia, însă acum graniţa, care trece de la nord-vest până la sud de sat, acţionează ca o barieră care izolează satul. Distanţa până la cel mai apropiat centru urban, oraşul Deta, este de 18 kilometri, pe şosea. Până la Timişoara sunt 54 de kilometri. Conform datelor de la recensămintele istorice disponibile, românii au constituit majoritatea absolută a populaţiei de aici, convieţuind cu o comunitate de sârbi care nu depăşea o cincime din total. Această comunitate s-a diminuat constant. La ultimul recensământ, în Gaiu Mic mai locuiau doar şapte persoane care s-au declarat etnici sârbi.