Sursă foto: UF Health Jacksonville

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timişoara a fost inclus în programul național Acțiuni Prioritare ECMO prin care se finanțează folosirea „plămânului artificial” pentru pacienții cu afectare pulmonară severă.

„Plămânul artificial” sau ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) este acel dispozitiv conceput pentru a suplini funcția respiratorie a organismului atunci când plămânii unui pacient nu mai reușesc să asigure schimbul de oxigen și dioxid de carbon, explică reprezentanţii Spitalului „Victor Babeş” Timişoara. Practic, este un aparat care preia rolul plămânilor naturali, oxigenând sângele și eliminând gazele reziduale. ECMO se folosește atunci când plămânii trebuie puși „pe repaus” pentru a se putea reface. Cu alte cuvinte pacientul câștiga timp pentru a permite plămânilor să se vindece. Dispozitivul se folosește până la recuperarea funcției pulmonare.

„Structura acestui aparat este asemănătoare cu cea a alveolelor pulmonare. Aceasta dă posibilitatea aparatului să preia activitatea organului respirator. ECMO, în fapt, înlocuiește plămânii pe perioada în care aceștia se refac. În general, sunt necesare două-patru săptămâni pentru vindecarea plămânului timp în care oxigenarea organismului este făcută cu ajutorul dispozitivului, atunci când vorbim de boli infecțioase grave. În Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Victor Babeș avem două aparate ECMO”, spune dr. Mirela Poroșnicu, șeful Secției ATI a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.

În medie, în Secția ATI a Spitalului Victor Babeș, de „plămânul artificial” beneficiază în medie şapte pacienți în fiecare an. Costul pentru folosirea unui asemenea dispozitiv se ridică la aproximativ 8.000‑10.000  de euro. De la începutul anului, trei pacienți au beneficiat de ECMO.

„Includerea Spitalului «Victor Babeș» în programul Ministerului Sănătății înseamnă posibilitatea obținerii de fonduri pentru achiziționarea kiturilor necesare pacienților cu afectare pulmonară severă. Până acum doar centrele regionale beneficiau de asemenea fonduri pentru asistarea extracorporeala în cazurile de insuficiență respiratorie severă. Au existat situații când am cerut ajutorul colegilor de la Spitalul Județean, pentru preluarea pacienților. Vreau să le mulțumesc colegilor de la ATI de la Spitalului Județean, dar și ministrului Alexandru Rogobete pentru includerea Spitalului «Babeș» în acest program”, mai spune dr. Mirela Poroșnicu.

Nu orice pacient poate beneficia, însă, de acest tratament. Există criterii clare pentru utilizarea „plămânului artificial”. Printre acestea se numără afectarea pulmonară masivă, de peste 80 la sută, instalarea hipoxiei severe care nu răspunde la metodele convenționale de tratament, dar și prezența unei boli în stadiu terminal, care ar face inutilă o astfel de terapie invazivă.