Senatorul P.N.L. de Timiş Petru Ehegartner consideră că în elaborarea viitorului proiect de Lege a minelor trebuie să se ţină cont inclusiv de propunerile Comisiei parlamentare speciale privind Roşia Montană. El spune că nu se doreşte renunţarea la obiectivul Roşia Montană, ci doar o exploatare raţională a acestuia şi convenirea asupra unor procedee de exploatare care să nu compromită alte resurse.

„Nu se doreşte renunţarea la obiectivul Roşia Montană”

La finalul unei activităţi desfăşurate timp de aproape trei luni în cadrul Comisiei parlamentare speciale mandatate să întocmească raportul premergător dezbaterii în Parlament a proiectului de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, senatorul liberal Petru Ehegartner

admite că proiectul de lege Roşia Montană, dar şi, prin extensie, proiectul Legii minelor au căzut în Parlament „din motive întemeiate” şi că la întocmirea viitoarelor proiecte de lege trebuie să se ţină cont de sugestiile făcute de Comisia parlamentară specială.

Ambele legi urmează să fie supuse din nou dezbaterii şi aprobării Parlamentului, întrucât “nu se doreşte renunţarea la obiectivul Roşia Montană, ci doar o exploatare raţională a acestuia şi convenirea asupra unor procedee de exploatare care să nu compromită alte resurse”.

Senatorul liberal apreciază că interesul naţional solicită ca o mare parte din resursele subsolului să rămână la dispoziţia Statului, dar că nu este neapărat nevoie ca exploatarea zăcămintelor să fie făcută de către Stat. „Probabil că soluţia pentru exploatare o vor reprezenta procedurile de concesionare”, opinează parlamentraul, care a adăugat însă că, „indiferent de cine va realiza exploatările, important este să se ţină cont în viitorul proiect de lege de recomandările esenţiale vizând necesitatea protejării mediului”.

Vorbind despre concluziile raportului Comisiei parlamentare speciale din care a făcut parte, apreciază că abordarea cu responsabilitate a subiectului exploatării zăcămintelor subsolului poate fi utilă şi în cazul adoptării viitoarei Legi a minelor, asupra căreia reprezentanţii P.N.L. şi-au manifestat dezacordul chiar la începutul acestei săptămâni.

Respingerea proiectului Roşia Montană, o prefigurare a respingerii Legii minelor?

Petru Ehegartner a fost unul dintre cei 21 de membri ai Comisiei parlamentare speciale mandatate să analizeze informaţiile legate de implicaţiile proiectului de lege referitor la exploatarea de la Roşia Montană. Comisia a respins în 11 noiembrie, cu 17 voturi "pentru" şi două abţineri, proiectul Guvernului privind exploatarea minieră de la Roşia Montană.

În expunerea de motive care au condus la exercitarea unui vot negativ, s-a precizat că votul negativ nu este un semnal de descurajare transmis celor care doresc să investească în România şi că votul în sine a fost unul tehnic, respingând modalităţile de exploatare care pot avea consecinţe negative asupra mediului înconjurător.

Comisia specială Roşia Montană a precizat că este nevoie de crearea unui cadru legislativ cât mai larg şi recomanda desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate. În plus, atrăgea atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei pe parcursul exploatării. Comisia atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană şi apreciază apreciat necesară stabilirea unor condiţii de parteneriat corect între acţionarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul. În plus, au fost propuse acţiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziţia de negociere a Statului român şi în alte proiecte de aceeaşi anvergură. „Comisia apreciază că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state”. 

Comisia Roşia Montană consideră că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg care să fie supus dezbaterii parlamentare, referitor la proiectele miniere auro-argentifere, care să permită dezvoltarea industriei miniere în România şi atragerea de investitori.. şi recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puţin a hărţilor şi a documentelor referitoare la zăcământ.

Legea minelor, o tentativă asimilată cu o Lege Roşia Montană 2

Pe fondul sensibil la acest subiect creat de mişcările de protest din stradă, tentativele din Parlament de a trece Legea minelor, la începutul acestei săptămâni, au echivalat cu un eşec, prin respingerea proiectului, susţinută şi de votul parlamentarilor P.N.L., în ambele camere ale Parlamentului. Această lege a fost, de altfel asimilată de către contestatarii ei cu o încercare subtilă de trecere a unor prevederi care o făceau similară cu o Lege Roşia Montană 2.

Legea minelor a fost respinsă luni, în plenul Senatului, după dispute aprinse între senatorii P.D.L. şi cei ai Puterii. Legea minelor nu a întrunit nici la Camera Deputaţilor numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că această lege va putea fi reluată fie prin procedura parlamentară, fie printr-un proiect de lege al Guvernului sau de ordonanţă de urgenţă.

După respingerea proiectului de lege a minelor, consilierul premierului, Ionel Blănculescu, a apreciat că anul 2014 va fi o probă pentru România în privinţa stabilirii preţului redevenţelor la petrol şi gaze şi va genera o luptă „a radicalismului cu logica investiţională”, precizând şi că respingerea legii a fost determinată „de extremismul străzii care este foarte periculos pentru România”. Ionel Blănculescu a apreciat şi că este nevoie de un răspuns la această formă de radicalism.