România este pe antepenultimul loc în tabloul de bord al inovării pentru statele UE şi pe penultimul loc în cel dedicat regiunilor prezentate zilele trecute de Comisia Europeană. Raportând situaţia la buget, dar şi la demersurile birocratice care sufocă procesul de inovare, România nu dă semne că şi-ar putea depăşi acest statut.

Penultimul loc în Europa

Conform datelor prezentate zilele trecute de C.E., România, cu un scor de sub 0,24%, face parte, alături de Letonia şi Bulgaria, din grupul de trei ţări care desemnează “inovatorii modeşti din U.E.”, ultima categorie din cele patru întocmite pentru a evalua rezultatele ţărilor membre în domeniu. La polul opus, în categoria liderilor inovării, cu investiţii în cercetare şi dezvoltare de peste 0,6% şi chiar peste 0,7% din PIB, se află, în ordine descrescătoare, Suedia, Danemarca, Germania şi Finlanda. Lucrurile se prezintă destul de prost pentru România şi în ceea ce priveşte regiunile, unde şapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare figurează la capitolul inovatori modeşti. Situaţia este mai gravă doar în Bulgaria.

Întrebat dacă proiectele de acorduri de parteneriat prezentate de România şi Bulgaria ţin cont de necesitatea de a investi mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare, în special din perspectiva obiectivului de a atinge cota de 3% de investiţii din PIB în 2020, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a afirmat că cele două ţări vor trebui să răspundă acestor exigenţe. “Suntem în procesul de negociere dar, bineînţeles, ambele ţări, la fel ca şi celelalte, vor aborda mult mai mult şi trebuie să răspundă exigenţei de a investi mai mult în inovare, dar şi în sprijinul creşterii capacităţii de inovare şi a competitivităţii IMM-urilor”, spune Johannes Hahn.

Oficialul european a subliniat că este important să se aibă în vedere evoluţia internă a coeficientului României pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. “Bineînţeles, este improbabil să ajungă la 3% până la sfârşitul deceniului, dar dacă reuşeşte să-şi dubleze coeficientul, va fi deja o îmbunătăţire semnificativă şi va contribui la ameliorarea generală a U.E. în termeni de cercetare şi dezvoltare. Deci cred că ambele ţări au recunoscut necesitatea de a face ceva”, apreciază comisarul Hahn, referindu-se la România şi Bulgaria.

Înaltul oficial european a subliniat în context faptul că o problemă foarte importantă pentru cele două ţări şi nu numai este abordarea problemei exodului creierelor. “De aceea sunt atât de determinat ca fondurile structurale să joace un rol mai decisiv decât în trecut în a răspunde acestei probleme a exodului creierelor. Deci ceea ce trebuie să oferim este un mediu favorabil pentru ştiinţă nu numai în universităţi dar şi în general, atât pentru a ţine oamenii acolo, cât şi pentru a atrage oameni de ştiinţă reputaţi şi a oferi studenţilor oportunitatea de a studia acolo şi a avea parte de cea mai bună educaţie”, a mai spus Johannes Hahn.

Conform secţiunii dedicate României din tabloul de bord privind inovarea, coeficientul României a crescut până în 2009, după care a fluctuat, fiind totuşi în creştere în 2013 faţă de anul precedent. De asemenea, în raport cu media U.E., coeficientul României reprezintă doar 43% în 2013, faţă de de 50% în 2009.

România are rezultate mult sub media U.E. la aproape toţi indicatorii utilizaţi în realizarea tabloului de bord. Cele mai slabe rezultate sunt înregistrate la capitolul studenţilor din afara U.E. care fac doctorate în România, precum şi la capitolul investiţii în cercetare şi dezvoltare în sectorul de afaceri. Pe de de altă parte, România este la nivelul U.E. când vine vorba de procentul noilor absolvenţi de doctorate şi în ceea ce priveşte exporturile de servicii bazate pe o cunoaştere intensivă.

Practic, România a înregistrat creşteri semnificative la capitolele mărci comunitare, noi absolvenţi de doctorat şi publicaţiile comune ştiinţifice internaţionale. Pe de altă parte, a înregistrat declinuri puternice la capitolele cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul de afaceri şi respectiv numărul de studenţi din afara UE înscrişi la doctorate.

Inventatori uitaţi de autorităţi şi sufocaţi de birocraţie

În cazul inventatorilor români, sunt ignoraţi de către autorităţile române sute de “temerari” care fac muncă de inventică şi cerce­tare şi care au zeci de in­venţii utile, brevetate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, in­venţii care nu pot fi materializate din cauza lipsei finanţării necesare. Un exemplu este inventatorul timişo­rean Alexandru Stoian, care are proiecte brevetate legate de dis­pozitive extrem de eficiente de încălzire a apei calde menajere sau de utilizare a ener­giei solare, care ar putea fi fructifi­cate inclu­siv pe plan local. Dezinteresul, dar şi birocratizarea excesivă face ca aceste invenţii să nu poată fi exploatate şi utilizate.

Sistemul de brevetare este complicat, iar taxele de brevetare a unei invenţii sunt de multe ori prohibitive pentru inven­ta­torii care nu dispun de resurse finan­ciare foarte mari. Astfel, taxele afe­rente unui brevet se ridică la sume de ordinul miilor de lei de care, evident, mulţi dintre inventatori nu dispun. “Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci pare să fie interesat în ultimii ani mai degrabă de strângerea de bani decât de promovarea invenţiilor importante şi utile. Cine plăteşte are şanse să obţină un brevet în câteva luni. Cine nu, poate aştepta şi cinci – şase ani pentru a primi un brevet”, spune Alexandru Stoian.