În urmă cu mai mult de un an, conducerea Primăriei Timişoara decidea să desfiinţeze fosta Administrare a Domeniului Public, gestionara vechiului sistem de parcare cu plată Telpark, pe motiv că nu aduce venituri Primăriei, deşi nu acesta fusese scopul înfiinţării A.D.P.  Acum, tot Primăria Timişoara, care a înlocuit sistemul Telpark cu Timpark, intenţionează să renunţe la veniturile pe care le obţinea din acest sistem, venituri care vor rămâne toate la societatea Drumuri Municipale. Lucru de natură să sugereze că motivul care a stat la baza desfiinţări A.D.P. a fost un pretext.

Primăria nu mai vrea bani de la Timpark

Nemulţumit de veniturile mici în­casate de pe urma fostului sistem de parcare cu plată Telpark, Primăria anun­ţa, la înfiinţarea noului sistem Tim­park, că va încasa jumătate din banii obţinuţi de acesta. Între timp, însă, Municipalitatea nu mai ţine să încase­ze aceste sume, exprimându-şi, prin in­termediului un proiect de hotărârea va intra în plen, pentru votare, în perioa­da următoare, intenţia de a renunţa la încasările Timpark. Încasări care vor rămâne la societatea Drumuri Munici­pale, cea care gestionează sistemul Timpark şi care a preluat, prin înglo­bare, fosta A.D.P.

Un prim demers a fost făcut la şedinţa de plen din ianuarie, proiectul fiind însă retras de Primărie care, pro­babil, intenţionează să-l supună din nou atenţiei Consiliului Local, poate sub altă formă, în perioada următoare. “Considerăm că întreţinerea şi repara­ţia parcărilor existente pe aceste străzi, precum şi construirea de noi parcări din profitul realizat din încasările sis­temului de parcare TimPark pot fi rea­lizate de către această societate, care deţine atât utilajele şi tehnologia nece­sară, cât şi personalul necesar pentru realizarea tuturor acestor lucrări în re­gie proprie, ceea ce implică costuri cu mult reduse, respectiv operativitate crescută în realizarea lucrărilor nece­sare în acest sens, aşa cum vor fi ele solicitate de către concesionar, res­pectiv de către Primăria Municipiului Timişoara”, se arată în motivaţia res­pectivului proiect de hotărâre. Aceeaşi argumentaţie arată că S.C. Drumuri Municipale S.A. are obligaţia de a întreţine şi repara parcările existente în zona concesionată, respectiv con­strucţia de noi parcări, stabilită expres prin contractul de concesiune, “iar această obligaţie nu va putea fi îndepli­nită decât în condiţiile în care toate ve­niturile realizate din exploatarea sis­temului de parcare TimPark rămân la această societate”.

Fostul viceprimar Adrian Orza, în prezent consilier local P.N.Ţ.C.D., spune că în urmă cu ceva timp a depus un amendament în Consiliul Local, care avea ca scop utilizarea integrală a banilor încasaţi din sistemul de parca­re cu plată pentru investiţii în realiza­rea de parcări, însă respectivul amen­dament a fost respins. “Iată însă că Primăria face acum exact ce am pro­pus noi. S-a discutat de multă vreme de faptul că banii adunaţi din sistemul Tel­park ar trebui să se întoarcă tot în investiţii în parcări. Din acest punct de vedere, faptul că A.D.P. şi fostul sistem Telpark au fost desfiinţate pentru că nu aduceau suficienţi bani Primăriei mi se pare mai mult un pretext. S-a vorbit foarte mult, după alegerile locale, în termeni peiorativi la adresa sistemul Telpark, dar iată că acum actuala con­ducere a Primăriei face exact acelaşi lucru”, mai spune fostul viceprimar.

Acuzaţii nefondate

“Este absurd să fim acuzaţi că am stat pe o avere imensă şi nu am dat Primăriei bani, atâta vreme cât Primăria ştie foarte bine ce investiţii a făcut A.D.P. cu aceşti bani şi ce cheltuieli a avut. În plus, scopul A.D.P. nu a fost să dea bani Primăriei, ci să gestioneze în mod corespunzător domeniul public al municipiului, realizând investiţii în acest sens”.
Liviu Barbu, fost director al A.D.P.

Noua situaţie legată de renunţa­rea Primăriei la veniturile Timpark este ciudată, în condiţiile în care con­trolul pe baza căruia a fost solicitată desfiinţarea A.D.P. arăta că, în perioa­da 2005 – 2012, această instituţie ar fi obţinut 70,2 milioane de lei, din care la Primăria Timişoara nu au ajuns decât 1,1 milioane de lei. Cu toate acestea, în urma aceluiaşi control, se recu­noştea faptul că s-au făcut investiţii cu banii respectivi, precizându-se că exis­tă 11 obiective, printre care şi cel legat de parcări.

Reprezentanţii fostului A.D.P. au afirmat că acuzaţiile legate de gestio­narea veniturilor sunt nejustificate, atâ­ta vreme cât în fiecare an fiscal A.­D.P. şi-a gestionat activitatea pe baza unui buget şi a unui bilanţ aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor. Ac­ţionarul principal al A.D.P., Consiliul Local, a fost cel care a aprobat an de an bugetul de venituri şi cheltuieli, pre­cum şi lista de investiţii. Or, în aceste condiţii, e absurd să se spună că nu s-a ştiut ce cheltuieli de investiţii a avut A.­D.P. în toţi aceşti ani. În varianta veche, acţionariatul, respectiv Consiliul Local, putea decide ca toate veniturile obţi­nute de această instituţie să fie vărsate la Primărie, însă ele au fost lăsate A.D.P. tocmai pentru că Primăria nu a făcut alocări bugetare, iar aceşti bani au fost cei cu care societatea a trăit şi a realizat investiţii.

“A trebuit să ne respectăm obliga­ţiile contractuale, iar veniturile obţi­nu­te au fost reinvestite în proporţie de 80 – 90%. Este absurd să fim acuzaţi că am stat pe o avere imensă şi nu am dat Pri­măriei bani, atâta vreme cât Primăria ştie foarte bine ce investiţii a făcut A.D.P. cu aceşti bani şi ce cheltuieli a avut. În plus, scopul A.D.P. nu a fost să dea bani Primăriei, ci să gestioneze în mod corespunzător domeniul public al municipiului, realizând investiţii în acest sens”, ne-a declarat Liviu Bar­bu, fostul director al vechiului A.D.P.

Surse din fostul A.D.P. susţin că societatea a făcut obiectul unor con­troale extinse, întreprinse atât de structurile Ministerului Finan­ţe­lor, cât şi de Curtea de Conturi, care au confir­mat justeţea gestionării fon­durilor publice, de-a lungul celor şapte ani care au făcut obiectul auditului Pri­măriei. Mai mult, pe segmentul de administrări de parcări, reprezentanţii Curţii de Conturi au confirmat că A.D.­P. Timişoara avea cel mai bun sistem din ţară şi a cerut sprijinul societăţii timi­şorene pentru realizarea unei me­todo­logii de control pentru toate activită­ţile de parcare publică din România, metodologie care s-a aplicat la Iaşi, la Cluj şi în mai multe alte oraşe. Or, în aceste condiţii, e greu de crezut că A.­D.P. Timişoara a avut carenţe în ceea ce priveşte eficienţa, aşa cum a acuzat-o actuala conducere a Primăriei. Re­prezentanţii fostei A.D.P. au mai spus că, după scandalul făcut de Primărie la A.D.P. Timişoara, la începutul anului trecut au fost controale în serie ale Curţii de Conturi şi Direcţiei Finanţelor, dar nu s-a găsit absolut nimic în neregulă.

Nelămuriri în Consiliul Local legate de banii Timpark

Problema controlului banilor obţi­nuţi din serviciul TimPark a fost luată în discuţie de mai multe ori, anul trecut, în Consiliului Local, grupul de consilieri P.D.L. precizând că nu există o certitu­di­ne legată de investirea acestor bani în parcări: “Cum le garantăm noi, con­silierii, dincolo de vorbe, că rezolvăm problema locurilor de parcare prin acest nou sistem, pentru că şi P.D.L., şi P.S.D., şi P.N.L. s-au plâns că nu există suficien­te locuri de parcare în zona centrală? Cum rezolvă acest sistem problema?”.

Mai mulţi consilieri locali au susţi­nut că în noua variantă nu va exista nici­un control al Consiliului Local asu­pra banilor obţinuţi din gestionarea par­cărilor, fiind clar acest lucru, după ce a fost respins un amendament propus Consiliului Local prin care se dorea ca sumele care provin de la cetăţeni să ajungă într-un fond destinat exclusiv locurilor de parcare. “Consiliul Local nu are pârghia necesară să poată gestiona fondurile respective. Măcar să fi existat acel fond, cu un minim de 50% din sumele respective, din care în fiecare an, cu o dare de seamă, Execu­tivul Primăriei să ne spună: «Am făcut încă 600 de locuri de parcare, 350, din banii cetăţenilor şi 150, din alţi bani ai cetăţenilor…»”, declarau, la aceste şe­dinţe, consilierii P.D.-L.

În faţa acestor critici, primarul Ni­colae Robu a dat asigurări că “viito­rul va arăta. Însă faptul că nu am pledat pentru alocarea banilor pentru parcări nu înseamnă că nu vrem să-i alocăm. Dimpotrivă, am spus că în perioada următoare eu voi cere Consiliului Local să aloce mai mulţi bani pentru realizarea de parcări, iar societatea care va administra parcările va avea de furcă cu mine pe acest subiect, vă garantez eu”.

Anul trecut, când se discuta noua metodologie legată de parcarea cu plată în Timişoara, se preciza că noul sistem de parcare TimPark se con­frun­tă cu aceleaşi probleme legate de parcări în Timişoara, probleme enun­ţate chiar în referatul noului regula­ment, supus dezbaterii şi adoptării Consiliului Local.

Primăria recunoştea că după 1990, numărul vehiculelor a crescut foarte mult, iar parcarea a devenit o proble­mă mare pentru fiecare posesor de ve­hicul, în particular în centrul oraşului.

O analiză a evoluţiei traficului şi flu­xurilor de circulaţie făcută prin com­pararea rezultatelor a două studii de circulaţie realizate la distanţă de zece ani, a relevat faptul că valorile de trafic s-au dublat raportate la anul 2000. Din studii rezultă că, în Timişoara, un au­toturism este în mişcare aproximativ 45 de minute  pe zi. “Astfel, staţionările şi parcările în zonele centrale şi în car­tierele de locuit au devenit tot mai di­fi­cile”, spuneau reprezentanţii Primăriei.

Or, tocmai în aceste condiţii, este nevoie de investiţii pentru realizarea de parcări. Rămâne de văzut la finalul acestui an care, după perioada de “ro­daj”, ar trebui să aducă o funcţionare la parametri optimi ai noului sistem Tim­park, câţi bani s-au obţinut din acesta şi câte parcări noi au fost realizate cu ei în Timişoara.