Pe lângă faptul că face zid de protecţie în jurul a nouă doctori suspectaţi de plagiat, Academia Naţională de Informaţii a SRI iese în evidenţă şi prin numiri făcute cu încălcarea legii.

A trecut mai mult de un an de când nouă doctori ai Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” a SRI, ale căror teze de doctorat sunt susceptibile de plagiat, au făcut cereri de renunţare la titlu, Deşi, legal, nu pot renunţa la el. În 10 martie 2016, ANIMV trimitea Ministerului Educaţiei cererile lui Radu Stroe, Daniel Moldoveanu, Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Bogdan Licu, Loredana Popescu (Neagu), Mihai Tudose, Neculai Onţanu şi Loredana Diaconescu (Radu), toţi, susceptibili de plagiat şi toţi, coordonați de Gabriel Oprea – care a primit el însuși verdict de plagiat din partea CNATDCU şi, între timp, a şi rămas fără titlul de doctor. Iar pentru acest lucru, ANIMV invoca prevederile unei ordonanțe neaplicabile: OUG 94/2014, de modificare a Legii Educaţiei 1/2011.

În iulie 2016, ministrul de atunci al Educaţiei, Mircea Dumitru, solicita public ANIMV să aleagă între a cere CNATDCU retragerea titlurilor de doctor pentru cei nouă sau a-şi asuma aceste lucrări ca fiind corecte din punct de vedere al standardelor academice. ANIMV a ignorat apelul public al ministrului.

În toamna anului trecut, la conducerea Școlii Doctorale a ANIMV a fost numit prof. univ. dr. Adrian Ivan, de la Universitatea „Babeș Bolyai”, din Cluj Napoca. „Eu vin să construiesc o şcoală naţională de excelenţă a intelligence-ului din România”, declara acesta, la scurt timp după numire, Revistei Intelligence, a SRI. Aducând în discuție și rebranduirea, restartarea școlii doctorale și o analiză a tezelor de doctorat: „Voi solicita Comisiei de Etică să facă o analiză serioasă a lucrărilor susţinute. Vom vedea dacă sunt plagiate sau nu.”

Nu s-a mai auzit nimic. Nici măcar despre cele nouă teze susceptibile de plagiat, care ar putea fi doar un vârf al icebergului imposturii, produs al unui mediu care a tolerat-o și a încurajat-o, ani de zile. Era un moment ideal de a „restarta” această școală doctorală, afectată, în ultimul timp, de scandaluri răsunătoare de plagiat, al căror număr indică faptul că, acolo, furtul academic nu era un accident.

Am solicitat recent ANIMV să comunice măsurile luate în cazul celor nouă. Pentru a-și justifica lipsa vreunei măsuri, academia invocă prevederi ale OUG 94/2014, care urmau să modifice Legea Educaţiei, prevederi care nu au fundament legal. „O analiză a lucrărilor de doctorat, în condiţiile în care autorul a renunţat la titlul său de doctor, obţinut prin aceste lucrări, este lipsit de interes şi, totodată, de finalitate practică, întrucât principala urmare a unei astfel de evaluări constă tocmai în menţinerea ori retragerea titlului de doctor”, transmite ANIMV. Susținând că Şcoala Doctorală nu poate face propunerea de menţinere sau de retragere a titlului de doctor, pentru că „titularii titlurilor ştiinţifice au renunţat în temeiul alin. 7 indice 1 al art. 168 din Legea nr. 1/2011 la respectivele titluri.” Nu, nu pot renunţa la titlu. Nici procedura de renunțare la titlul de doctor, nici cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific nu au fost aprobate prin ordin de ministru.

Nu e clar de ce refuză ANIMV să analizeze în Comisia de Etică aceste teze de doctorat şi să se pronunţe clar asupra lor. Poate, pentru că nouă teze de doctorat dovedite ca plagiate – şi cu a coordonatorului, zece –, ar confirma că, la această unitate de învăţământ superior, furtul intelectual nu e accident. Ceea ce ar putea atrage pierderea acreditării şcolii doctorale. Poate, pentru că rețeaua imposturii e mult mai vastă – şi pe vertical, şi pe orizontală – și cuprinde și nume al căror fals soclu de moralitate, pe care s-au cățărat, trebuie să rămână neciobit.

Și, pe lângă faptul că face zid de protecţie în jurul a nouă doctori suspectaţi de plagiat, ANIMV iese în evidență și prin numiri ilegale. Noul director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat al academiei, Adrian Ivan, a fost numit la conducerea Şcolii Doctorale în contradicţie cu prevederile Codului Studiilor Universitare de Doctorat. Adică, ale unei hotărâri de guvern, 681/28 iunie 2011. Cod care stipulează că directorul şcolii doctorale este numit de către CSUD dintre conducătorii de doctorat din cadrul şcolii doctorale. Or, Adrian Ivan nu este conducător de doctorat la această instituție.

În plus, acesta ocupă aceeaşi funcţie de două ori, la două universităţi diferite. Este şi director al Școlii Doctorale a ANIMV („coordonator al activităţii școlii doctorale”, cum îl numește ANIMV, deși nicio lege nu prevede această titulatură), funcţie asimilată directorului de departament, şi director de departament la UBB Cluj Napoca, unde conduce Departamentul de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană al Facultăţii de Istorie şi Filosofie. Or, cumulul de funcții nu e legal.

Am solicitat ANIMV un punct de vedere privind încadrarea sa oficială la această instituție. Nu am primit răspuns, deși termenul legal în care instituţia trebuia să-l fi dat a fost depășit. În schimb, un oficial al SRI îmi transmite neoficial că Adrian Ivan nu se află în ilegalitate pentru că… nu i-ar fi venit decizia de numire. Un element nou. Care nu numai că nu servește ca argument, ci face lucrurile mai grave: adică, școala doctorală a ANIMV este condusă, de la începutul anului universitar, de cineva care nu are nici acum, aproape de final de an universitar, decizia oficială de numire?

Ministerul Educației ce spune? Dar, SRI?

Articol publicat şi în Revista 22 şi în Puterea a Cincea.