Folosirea iresponsabilă a unor îngrăşăminte chimice în agricultură, dar şi gestionarea deficitară a dejecţiilor de la fermele de creştere a animalelor face ca în 14 localităţi din Timiş să existe în momentul de faţă depăşiri periculoase ale concentraţiilor de nitraţi şi nitriţi din apă. Această poluare afectează în egală măsură şi produsele agricole recoltate de pe suprafeţe contaminate excesiv cu nitraţi şi nitriţi. Interpelat pe această temă, Ministerul Mediului vede ca măsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile şi articolele din presă.

Poluare extinsă

Încă de anul trecut, autorităţile locale şi centrale au recunoscut că există o problemă legată de poluarea excesivă cu nitraţi şi nitriţi a unor tere­nuri agricole, poluare care a afectat într-o mare măsură şi apa freatică din zonele contaminate. Conform ultimei evi­denţe, 14 localităţi din Timiş şi 1.900 din toată ţara au probleme legate de poluarea cu nitraţi a apelor, în aceste localităţi apa din fântânile din mediul rural fiind poluată. De altfel, România este recunoscută în Uniunea Europea­nă ca având mari probleme legate de poluarea apelor şi a solului cu nitraţi şi nitriţi. Prin gestionarea haotică a guno­iului de grajd, dar şi prin folosirea ires­ponsabilă a unor îngrăşăminte chimi­ce se ajunge la poluarea apelor şi a solului şi este afectată sănătatea populaţiei. 

Reprezentanţii Agenţiei de Mediu Timişoara au menţionat că în Regiunea Vest există ferme de porci şi păsări, ca­re reprezintă principala sursă de po­luare a solului şi apei. Obiectivul A.P.M. Timişoara este acela de reducere a deversării, pe termen lung, în ape, a acestor substanţe. În zona de vest a ţării există 41 de zone vulnerabile, toa­te depăşirile ale concentraţiei maxime admise de nitraţi şi nitriţi fiind cauzate de activităţi agricole.

“Lista neagră” a zonelor din Timiş afectate de poluarea cu nitraţi şi nitriţi cuprinde localităţile Cenei, Foeni, Gătaia, Giarmata, Giulvăz, Jebel, Peciu Nou, Periam, Şag, Satchinez, Tormac, Uivar, Maşloc şi Pişchia. După cum se poate observa din listă o bună parte din aceste localităţi sunt apropiate de Timiş, şi rămâne ca autorităţile locale să se întrebe dacă poluarea apelor frea­tice din aceste localităţi nu afectează şi apele freatice din Timişoara.

Soluţii originale

Poluarea cu nutrienţi din Timiş a făcut recent şi subiectul mai multor interpelări parlamentare trimise Mi­nisterului Mediului. “Poluarea surselor de apă potabilă şi a solului cu nitraţi şi nitriţi este o problemă cu consecinţe grave asupra sănătăţii oamenilor. În România, incidenţa acestei probleme afectează peste 1.900 de localităţi, din care, la nivelul judeţului Timiş, au fost identificate 14 localităţi”, se menţio­nează într-una din aceste interpelări.

Răspunzând la aceste interpelări, Ministerul Mediului, prin vocea minis­trului Rovana Plumb, a menţionat că la nivel ministerial a fost lansată o amplă campanie de informare care are ca scop conştientizarea publică asupra problemei poluării cu nutrienţi. Minis­terul Mediului mai spune că se organi­zea­ză o serie de seminarii locale la ca­re, însă, e greu de apreciat câţi dintre producătorii agricoli care pot controla poluarea cu nitraţi şi nitriţi pot participa.

Mai mult, conducerea Ministeru­lui Mediului mai menţionează că pro­blema “a beneficiat de o acoperire im­portantă în presă, informaţiile fiind preluate în presa scrisă şi audio-video la nivel naţional şi local”, în 423 de arti­cole şi interviuri. Culmea e că, în ace­eaşi serie de măsuri de combatere a poluării cu nitraţi Ministerul Mediului mai menţionează că a creat o… pagi­nă de Facebook şi un cont de Twitter, pentru conştientizare. Nu se ştie însă câţi dintre producătorii agricoli sunt utilizatori de Facebook şi Twitter şi în ce măsură au ajuns la ei informaţiile des­pre măsurile concrete pe care tre­buie să le ia pentru reducerea acestui tip de poluare: depozitarea gunoiului de grajd din gospodărie pe platforme be­tonate, utilizarea fertilizanţilor naturali şi a gunoiului de grajd numai în perioa­dele optime pentru culturi, respectarea perioadelor de interdicţie impuse de lege, practicarea rotaţiei culturilor şi a culturilor succesive şi măsuri de igieni­zare în cadrul gospodăriilor. Despre cum s-a reuşit convingerea producă­torilor agricoli să ia aceste măsuri sim­ple, pentru reducerea poluării, Minis­terul Mediului nu spune nimic, în răs­punsul la interpelările parlamentare pe această temă.

Controale în derulare

“Sunt zone în care, într-adevăr, s-au descoperit concentraţii mari de nitraţi şi nitriţi în apa freatică, însă nu cred că acestea au fost cauzate de activităţile recente de fertilizare a solului. Se ştie că nitraţii pot rămâne perioade destul de mari infiltraţi în sol, după care pot ajunge în apa freatică. Este posibil ca poluarea de acum să fie cauzată de felul în care se făcea fertilizarea terenurilor agricole înainte de 1989”.

Inginer Viorel Solomie

Inginerul agronom Viorel Solo­mie ne-a declarat că în prezent în Ti­miş sunt în derulare controale ale Di­recţiei Judeţene Agricole, pentru a se vedea care este amploarea acestei po­luări cu nitraţi şi nitriţi la nivelul jude­ţului: “Deja au fost controlate peste 30 de comune, fiind monitorizate în spe­cial zonele cu combinate de creştere a animalelor. Din punct de vedere al poluării cauzate de folosirea de îngră­şăminte chimice, nu aş spune că este aşa o problemă în Timiş, pentru că puţini sunt producătorii agricoli care au bani pentru achiziţionarea acestui tip de fertilizatori. Sunt zone în care, într-adevăr, s-au descoperit concentraţii mari de nitraţi şi nitriţi în apa freatică, însă nu cred că acestea au fost cauzate de activităţile recente de fertilizare a solului. Se ştie că nitraţii pot rămâne perioade destul de mari infiltraţi în sol, după care pot ajunge în apa freatică. Este posibil ca poluarea de acum să fie cauzată de felul în care se făcea fer­tilizarea terenurilor agricole înainte de 1989”.

Prof. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agri­co­­le şi Medicină Veterinară a Banatului, susţine că este foarte probabil ca po­luarea cu nitraţi şi nitriţi să provină de la folosirea excesivă a îngrăşămintelor chimice. “Este vorba despre utilizarea unei cantităţi foarte mari de îngrăşă­min­te chimice, în mod necorespunzător. Nu cred că acest tip de poluare provi­ne de la utilizarea de îngrăşăminte natu­rale. Ar fi nevoie de o cantitate foarte mare de îngrăşăminte naturale pentru a se ajunge la poluarea menţionată în prezent – peste 200 de tone la hectare, ceea ce nu cred că este posibil”.

“Este vorba despre utilizarea unei cantităţi foarte mari de îngrăşăminte chimice, în mod necorespunzător. Nu cred că acest tip de poluare provine de la utilizarea de îngrăşăminte naturale. Ar fi nevoie de o cantitate foarte mare de îngrăşăminte naturale pentru a se ajunge la poluarea menţionată în prezent – peste 200 de tone la hectare, ceea ce nu cred că este posibil”.

Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc

Un pericol ce nu trebuie neglijat

Conform opiniei unor specialişti ai Facultăţii de Chimie-Biologie-Geografie a Universităţii de Vest Timişoara, de­pistarea substanţelor toxice din alimen­te cu nitraţi şi nitriţi au preocupat din­totdeauna biologii şi chimiştii, iar în ul­timele decenii chimizarea agriculturii, poluarea mediului şi industrializarea pe scară din ce în ce mai mare a alimen­ta­ţiei cu utilizarea a numeroase produ­se de adaos au creat o nouă dimensiu­ne a acestei probleme, cu implicaţii di­recte asupra sănătăţii consumatorilor.

Aceştia mai spun că nitraţii şi ni­triţii sunt componenţi naturali ai solu­lui care provin din mineralizarea sub­stanţelor organice azotoase de origine vegetală şi animală. În primul rând, mineralizarea azotului se datorează microorganismelor existente în sol, în ţările cu climat temperat acest proces desfăşurându-se cu maximum de inten­sitate în sezonul cald. O parte dintre nitraţi şi nitriţi este absorbită de către rădăcinile plantelor şi serveşte ca ma­terie primă pentru sinteza proteinelor şi a altor compuşi cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafaţă sau de cele care traversează solul, re­găsindu-se în apele curgătoare subte­rane şi de suprafaţă.

“În mod natural, între nitraţii şi nitriţii din sol, apă şi plante, există un echilibru, care poate fi însă rupt de utilizarea intensivă în agricultură a îngrăşămintelor organice naturale şi, mai ales, a celor azotoase sintetice. Din păcate, produşii de degradare îmbogăţesc solul şi se pot acumula în plantele cultivate până la concentraţii dăunătoare pentru consumatori”.

Conf. univ. dr. Constantin Bolcu

“În mod natural, între nitraţii şi nitriţii din sol, apă şi plante, există un echilibru, care poate fi însă rupt de uti­lizarea intensivă în agricultură a îngră­şămintelor organice naturale şi, mai ales, a celor azotoase sintetice. Din pă­cate, produşii de degradare îmbogăţesc solul şi se pot acumula în plantele cul­tivate până la concentraţii dăunătoare pentru consumatori”, precizează conf. dr. ing. Constantin Bolcu, de la Facultatea de Chimie-Biologie-Geogra­fie a Universităţii de Vest.

Apă “otrăvită” în mai multe localităţi din Timiş

Timişul are zeci de localităţi unde apa din fântâni este periculoasă pentru sănătatea populaţiei. Deta, Pişchia, Maşloc şi Variaş sunt doar câteva din­tre localităţile poluate cu nitraţi, po­tenţial cancerigeni. Conform legislaţiei în domeniul apei potabile, fiecare Pri­mărie are obligaţia de a preleva probe de apă de pe raza localităţilor pe care le are în administrare de cel puţin pa­tru ori pe an, probele fiind verificate în laboratoarele Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Pre­ven­tivă.

Potrivit specialiştilor Sanepid, zonele Deta, Pişchia, Maşloc, Gătaia, Sculia şi Variaş au în continuare pro­ble­me cu nitraţii, cu valori de circa 80, 90 de miligrame pe litru de apă, faţă de 50 de miligrame cât e admis. Există risc de intoxicaţie cu nitraţi, care sunt şi substanţe cancerigene. În zonele respective, apa de la fântâni nu este potabilă. Majoritatea locuitorilor s-au racordat la reţele de apă sau îşi cum­pără apă îmbuteliată. Sunt însă şi oa­meni care beau tot din fântâni pentru că s-au obişnuit, deşi este periculoasă pentru sănătate. Apa cu nitraţi poate fi fatală bebeluşilor, dacă mamele folo­sesc apa pentru ceai sau pentru dizol­varea laptelui praf.

Pe de altă parte, exceptând proble­ma nitraţilor, în Timiş sunt şi localităţi care înregistrează depăşiri la valorile de amoniu, mangan şi fier în apă. Da­tele prelevate au arătat că valorile la amoniu erau de peste 0,5 mg/litru de apă în localităţile Pietroasa Mare, Vic­tor Vlad Delamarina, Foeni, Săcă­laz, Cenad, Cenei şi Gătaia. De ase­menea, s-a înregistrat peste 0,2 mg de fier la un litru de apă la Foeni, Săcălaz, Be­reg­său, Cenei şi zona Spitalului Gătaia, iar la mangan valorile depăşeau 0,5 mg/l apă în Gătaia, Săcălaz, Sânandrei şi Cenei.