Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, există şanse destul de mari ca banii alocaţi pentru programul de distribuţie de mere în şcoli să rămână necheltuiţi, din cauza sincopelor legate de organizare. Anul trecut, în ciuda eforturilor de promovare a unei alimentaţii sănătoase şi a disponibilităţilor financiare existente, doar patru şcoli din judeţ au derulat programul de distribuţie gratuită de mere pentru elevi. Trecerea administrării acestui program de la Primării la Consiliul Judeţean Timiş nu pare să fi schimbat mare lucru. Dacă pentru distribuţia de mere în anul şcolar 2012 – 2013 se dădea anunţ pe portalul de achiziţii electronice în… martie 2013, deci cu două – trei luni înainte de a se încheia şcoala, nici pentru acest an şcolar lucrurile nu pare să se mişte într-un alt ritm. Deşi şcoala a început de aproape două luni, la A.P.I.A. încă nu a ajuns nicio solicitare în acest sens de la Consiliul Judeţean Timiş.

1,5 milioane de lei, cu şanse mari de a nu fi cheltuiţi

Ca şi în cazul altor programe ne­implementate sau implementate mai mult decât modest în România, Comi­sia Europeană a alocat, în ultimii ani, sute de milioane de euro, anual, pentru programul de distribuţie de fructe în şcoli, considerat o măsură de comba­tere a obezităţii şi de ţinere la distanţă a elevilor de mâncarea de tip fast-food. Odată cu integrarea României în U.E., acest program a devenit accesibil şi pe plan naţional.

După aproape cinci ani de la mo­mentul integrării în U.E. şi doar un an de implementare, acest program nu are suc­ces, în Timiş, ca, de altfel, în ma­joritatea judeţelor. Şefii instituţiilor şcolare trebuie să facă solicitări pentru derularea acestui program la nivelul şcolilor pe care le conduc. Cererile sunt centralizate de C.J. Timiş, care le depune la Agenţia de Plăţi şi Inter­ven­ţie pentru Agricultură.

 “În ultimii ani doar în câteva comune s-a implementat acest program. De ceea s-a convenit ca la nivelul C.J. Timiş să se realizeze o cerere centralizată, pentru toate unităţile din judeţ. Până acum nu am primit nicio cerere de acest fel din partea C.J. Timiş”.

Nicolae Dan Micluţa, director adjunct A.P.I.A. Timiş

Acum doi ani, patru şcoli din Ti­miş şi-au manifestat interesul pentru derularea acestui program. Nici în anul şcolar trecut cifra nu a crescut. S-a venit cu iniţiativa ca solicitările să fie centralizare la C.J. Timiş, sperându-se că se va reuşi o mai bună mobilizare a instituţiilor şcolare şi, în speţă, a Pri­măriilor, care ar fi trebuit să se implice şi ele în derularea acestui program. Lucru care nu s-a întâmplat. “În ultimii ani doar în câteva comune s-a imple­mentat acest program. De aceea s-a convenit ca la nivelul C.J. Timiş să se realizeze o cerere centralizată, pentru toate unităţile din judeţ. Până acum nu am primit nicio cerere de acest fel din partea C.J. Timiş”, ne-a declarat Nico­lae Dan Micluţa, directorul adjunct al A.P.I.A. Timiş.

La începutul anului şcolar, C.J. Timiş transmitea că, dacă până acum, elevii din judeţ nu au primit în niciun an fructe, situaţia ar putea să se schim­be din toamna acesta, în sensul că “or­ganizarea licitaţiei care prevede dis­tri­buirea de mere în şcoli este în lucru”, iar dacă va exista o firmă care să în­deplinească toate condiţiile, copiii vor beneficia şi de fructe.

Au trecut însă aproape două luni de la începerea şcolii, şi cererile pen­tru finanţare nu au ajuns la A.P.I.A. Surse neoficiale din cadrul Agenţiei spun că s-au organizat două licitaţii pen­tru distribuţie, licitaţii la care nu s-a prezentat niciun producător. Lu­cru de natură să ridice semne de în­tre­bare, ştiindu-se că Timişul este o zonă în ca­re sectorul de distri­buţie şi comercia­lizare de fructe este foarte bine repre­zentat.

De altfel, o mostră de “organi­za­re” a acestui program s-a văzut şi la în­ceputul acestui an, când se publica în portalul de achiziţii electronice publice SEAP anunţul pentru atribuirea “Con­tractului care are ca scop furnizarea şi distribuţia fructelor proaspete (mere) pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat autorizat din judeţul Timiş, pentru anul şcolar 2012 – 2013”. Acest anunţ era publicat în data de… 19 martie 2013. Or, se ştie că este nevoie de timp pentru strângerea ofer­te­lor, derularea licitaţiei. În plus, mai pot apă­rea şi contestaţii şi, în aceste condiţii, pâ­nă se termina atribuirea contractului, se termina cu siguranţă şi şcoala, şi ni­meni nu mai avea cui să distribuie mere.

Dacă şi anul acesta organizarea licitaţiilor se va face după acelaşi “al­goritm”, sunt şanse mari ca suma de 1,5 milioane de lei alocată în acest  pentru implementarea acestui pro­gram să rămână necheltuită.

Un program cu un istoric dezastruos

Eşecul acestui program este greu de explicat, în condiţiile în care autori­tăţile locale nu ar fi trebuit decât să-l im­plementeze, finanţarea fiind asigu­rată. Nici în anii trecuţi programul nu a implicat toate instituţiile care ar fi putut să ajute la o mai bună populari­zare a sa. Astfel, la fel ca în cazul pro­gramului de construcţie de săli de sport, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a avut decât un rol simbolic în implementare, deşi este, poate, structura care ştie cel mai bine toate detaliile necesare de­rulării cu succes a acestui program.

Pe lângă bugetele locale de auste­ritate, a existat un alt motiv pentru ca­re programul a fost întâmpinat cu re­zerve. În anul şcolar 2010 – 2011, au existat administraţii locale care, în con­diţiile în care s-au chinuit să supravie­ţuiască cu bugete de avarie, au aşteptat luni de zile să li se deconteze sumele plătite din bugetul local pentru acest program.

Şi anul trecut, ca şi în acest an, Ti­mişul a avut alocată pentru acest pro­gram, suma de 1,5 milioane de lei. Din aceasta, însă, mai mult de o treime, 518.000 de lei, o reprezentau cheltuie­lile de distribuţie, la care se adăugau 51.000 de lei fonduri pentru măsuri adia­cente de promovare a programului. Pentru că s-au primit foarte multe sem­nale legate de dificultăţile financiare create de întârzierea plăţilor pe acest program de distribuţie de fructe în şcoli, s-a convenit ca, începând din anul fis­cal 2011, finanţarea lui să fie centrali­zată, la nivelul administraţiei judeţene.

Timişul are un istoric nefericit legat de implementarea programului, încă din anul şcolar 2009 – 2010, când o bună parte din suma repartizată a ră­mas necheltuită, pentru că proiectul de ordonanţă de urgenţă care trebuia realizat de către Ministerul Agriculturii pentru reglementarea acestui program a întârziat nepermis de mult. În lipsa cadrului legal, Primăriile şi A.P.I.A., instituţie responsabilă de administra­rea proiectului, nu au putut trece la de­rularea sa. Abia la sfârşitul lunii martie a anului 2010 au fost adoptate normele de aplicare legate de derularea acestui program şi, până au fost făcute şi achi­ziţiile publice, unele Primării au con­statat că mai aveau doar două – trei săp­tămâni în care puteau distribui mere elevilor, pentru că venea vacanţa.

În acest an, Guvernul a anunţat că pregăteşte un nou program de distri­buţie a fructelor în şcolile din România. Acest proiect prevede un buget na­ţional de peste 61 de milioane de lei pentru distribuirea merelor, la pachet cu o serie de acţiuni adiacente. Pentru anul şcolar 2013 – 2014 ar urma să se acorde gratuit mere în limita valorică zilnică de 0,37 de lei per elev, pentru o perioadă de 85 de zile de şcolarizare.

Licitaţiile pentru achiziţionarea merelor vor fi coordonate la nivelul Consiliilor Judeţene, lucru care în Ti­miş nu a dus, până acum, la o îmbu­nătăţire a derulării programului.

Noutatea din acest an a progra­mului constă în măsurile adiacente distribuţiei de mere: organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumico­le, la staţiuni de cercetare, la zilele recoltei, expoziţii, târguri, organizarea de concursuri tematice cu premii şi ac­tivităţi de grădinărit. Măsurile adia­cente ar urma să aibă alocate 10% din fondurile alocate Consiliilor Judeţene pentru programul de distribuţie a fruc­telor. Însă, înainte de a implementa aceste “măsuri adiacente”, Consiliile Judeţene trebuie să demonstreze că sunt în stare să organizeze licitaţiile necesare, în aşa fel încât banii alocaţi să nu rămână necheltuiţi.

Dr. Gheorghe Mencinicopschi: “S-a pus accentul doar pe aspect, în detrimentul valorii nutriţionale”

De la lansarea acestui program, au existat numeroase critici legate de condiţiile privind achiziţionarea me­relor ce urmau a fi distribuite ele­vilor. Astfel, au fost stabilite carac­teristici ale fructelor ce ţin mai mult de aspectul a­cestora decât de pro­prietăţile lor nu­tritive. De exemplu, caietul de sarcini făcut pentru achiziţia de mere pentru distribuţie în şcoli de către una dintre puţinele comune timişene care au implementat acest program stabilea că merele furnizate trebuie să aibă între 90 şi 150 de grame, să fie încadrate la categoria I, conform standardului de comercializare (care, din nou, este legat de aspect), trebuie să fie întregi, sănă­toase, spălate, curate, fără materii străi­ne vizibile, fără urme de atacuri de boli şi dăunători, fără umiditate exter­nă în exces, fără miros sau gust străin şi să reziste la transport şi la manipu­lare. Adică, exact genul de mere de import, fără aromă, aduse în ţară, care au in­vadat pieţele şi supermarketurile din România, în detrimentul mărfii româ­neşti, mult mai calitativă din punct de vedere nutritiv. Tocmai de aceea, deşi acest program de distri­buţie de fructe în şcoli ar fi putut fi un sprijin pentru pro­ducătorii timişeni, la puţinele achiziţii făcute a fost prefe­rată marfa de import.

Nutriţionistul Gheorghe Menci­nicopschi declara că specificaţiile legate de calitatea merelor achiziţio­nate prin acest program i s-au părut aberante, în sensul că dirijează achizi­ţiile spre produse de import, provenind din culturi unde s-au folosit excesiv pesticide: “Este anormală sortarea acestor mere după dimensiuni şi nu după calităţile nutriţionale. S-a pus accentul doar pe aspect, în detrimentul valorii nutriţionale. S-a neglijat faptul că un măr mic, nu foarte aspectuos, provenit dintr-o cultură tradiţională, poate avea cu mult mai multe calităţi decât un măr «de expoziţie»”.