Un proiect de lege, care poartă şi semnătura a patru parlamentari timişeni şi care vizează, printre altele, legalizarea plăţilor informale făcute de pacienţi personalului medical, a fost depus la Parlament. Reprezentanţii sindicatelor din sistemul sanitar reclamă, însă, că nu au fost consultaţi cu privire la propunerile din proiectul de lege şi solicită adoptarea unor măsuri reale de creştere a salariilor personalului din sistemul medical de stat.

Legalizarea plăţilor informale, susţinută de ministrul Sănătăţii

Un proiect de lege care îl are printre iniţiatori pe ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi care este susţinut de un grup de peste 100 de deputaţi aparţinând, în majoritatea lor, PSD şi UNPR, prevede posibilitatea ca, în spitalele publice, medicii să poată oferi consultaţii şi servicii medicale, la solicitarea pacientului, în regim privat. Proiectul poartă şi semnăturile deputaţilor timişeni Florin Bîrsăşteanu, Sorin Stragea şi Dorel Covaci (PSD) şi a lui Ion Răducanu (UNPR).

Prevederile din proiectul de act normativ înaintat spre dezbatere sunt argumentate de iniţiatori printr-o expunere de motive ce face referire, printre altele, la imperativul operării unei revizuiri a sistemului de salarizare a personalului medical din sistemul public de sănătate, inclusiv în vederea limitării fenomenului de migrare a specialiştilor din sistem: „România deţine cea mai mică alocare procentuală din PIB pentru sănătate din Europa (3,4% din PIB). Un fenomen dramatic este reprezentat de migraţia masivă a personalului medical în străinătate; astfel, numărul medicilor care au părăsit România între 2008 – 2012 depăşeşte 12.000, ceea ce a determinat plasarea României pe unul dintre ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte numărul medicilor raportat la totalul populaţiei, în cele 396 de spitale publice din România existând un număr de doar 20.640 de medici”.

Documentul face referire, însă, şi la o măsură care a fost amendată de către reprezentanţii Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”. Aceştia consideră că se încearcă un artificiu menit să distragă atenţia de la problema reală pe care o constituie salarizarea personalului din sistemul sanitar. Aceştia spun că salariile trebuie crescute prin măsuri menite să sporească alocările de fonduri destinate spitalelor de la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi prin conceperea unei legi a salarizării personalului din sectorul sanitar, şi nu prin măsuri conexe, de genul celor prevăzute în recentul proiect de lege. Care îşi propune să legalizeze posibilitatea prestării, de către medici, a unor servicii medicale contra-cost, la solicitarea pacienţilor.

Modul de tarifare a serviciilor efectuate la solicitarea pacienţilor ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului Sănătăţii, iar efectuarea de servicii medicale în regim privat ar urma să fie îngăduită doar acelor unităţi sanitare care ar încheia un contract tripartit între pacient sau reprezentantul său legal, medicul solicitat de pacient şi managerul spitalului.

„Din veniturile obţinute de spitalul public în condiţiile prezentei legi, managerul poate bonifica performanţa profesională a personalului de specialitate medico-sanitar, angajat al spitalului, prin acordarea de recompense financiare, care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus global regimului juridic general de impunere prevăzut de reglementările legale în vigoare”, mai este menţionat în textul actului normativ depus la Camera Deputaţilor.

Documentul citat prevede, de asemenea, posibilitatea ca toate persoanele plătitoare de taxe şi impozite la stat să poată opta pentru varianta ca impozitul anual pe venit, prevăzut în condiţiile legii, să poată fi direcţionat, la cerere, către spitalele publice, urmând că managerii lor să poată decide asupra utilizării respectivelor sume inclusiv pentru creşterea salariilor personalului. Spitalele publice mai pot fi susţinute prin sponsorizări, donaţii şi stimulente financiare şi materiale acordate medicilor sau personalului medico-sanitar de către autorităţile publice locale. În plus, legea prevede şi posibilitatea ca medicii şi personalul medical să poată desfăşura activitatea în străinătate, cu acordul şefului de secţie şi al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an.

Deputatul PSD Florin Bîrsăşteanu: „O modalitate de a spori veniturile spitalelor şi pe cele ale profesioniştilor din sistemul public de sănătate”

Chestionat asupra prevederilor proiectului de lege, medicul Florin Bîrsăşteanu, deputat PSD, spune că prezentul act normativ face parte dintr-un set de măsuri care au ca deziderat sporirea câştigurilor salariale ale medicilor, în condiţiile în care salarizarea precară a medicilor şi a personalului medical reprezintă o problemă unanim recunoscută şi extrem de serioasă.

„Trebuie să depăşim fariseimul şi populismul şi să recunoaştem că este o profesie prost plătită. În condiţiile în care filozofia CNAS rămâne aceeaşi, chiar dacă şi reprezentanţii Casei recunosc că ceea ce se oferă sunt gesturi subevaluate. Inclusiv din cauza faptului că alte alternative la CNAS nu s-au arătat. Aceasta este o propunere prin care se caută o alternativă care să scadă presiunea pe sistemul naţional de asigurări de sănătate”, spune medicul Florin Bîrsăşteanu. Acesta precizează că practici similare sunt utilizate, cu bune rezultate, în Angliei şi Franţa.

Precizează, însă, că forma în care proiectul de lege a fost depus la Parlamentul este o variantă intermediară, de lucru, care poate suferi unele modificări, în urma procesului de consultare: „Legea va trece prin malaxorul comisiilor de specialitate ale Camerelor. Vor fi analizate şi discutate petiţiile care vor veni din partea tuturor jucătorilor implicaţi şi vor fi purtate discuţii, în comisii, cu reprezentanţii sindicatelor şi ai diverselor organizaţii profesionale”.

Potrivit aprecierii deputatului PSD, propunerile conţinute în proiectul legislativ reprezintă, în egală măsură, o modalitate de a spori veniturile spitalelor şi pe cele ale profesioniştilor care lucrează în sistemul public de sănătate. Şi, mai apreciază acesta, în condiţiile în care avem de-a face cu o societate concurenţială, performanţa profesională trebuie recompensată. Motiv pentru care, relevă Florin Bîrsăşteanu, propunerile vizează renunţarea la diversele practici la care pacienţii sunt nevoiţi să recurgă pentru a ajunge să beneficieze de servicii medicale oferite de specialişti prestigioşi în diverse specializări medicale, în favoarea recompensării medicilor performanţi în raport direct cu calitatea serviciilor oferite şi cu valoarea profesională a acestora.

În plus, estimează, aplicarea acestei legi va fi şi o modalitate de presiune care va impune crearea unui sistem de asigurări private de sănătate, ca o alternativă la serviciile de monopol oferite în prezent de CNAS. Acest sistem ar permite susţinerea costurilor unor intervenţii care se efectuează pretutindeni, la tarife foarte mari.

Despre circuitul sumelor de bani care ar urma să ajungă în acest fel în contul spitalelor, deputatul Florin Bîrsăşteanu spune că un cuantum din sumele încasate va ajunge la medic, urmând ca o altă parte să fie utilizată de către managerii spitalelor, în acord cu nevoile unităţii medicale pe care aceştia o conduc.

Deputat PNL Horia Cristian: „În mod eronat, medicii au fost incluşi în Legea unică a salarizării”

Solicitat să formuleze un punct de vedere pe marginea propunerilor din acest act normativ, medicul Horia Cristian, deputat PNL, este de părere că abordarea problemelor legate de salarizarea personalului din sistemul medical trebuie să pornească de la corijarea premisei eronate în baza căreia salarizarea personalului medical face obiectul Legii salarizării unice.

„În mod eronat medicii au fost incluşi în Legea unică a salarizării (Legea 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului bugetar), care se referă la acele profesii care sunt salarizate din fonduri publice”, atenţionează Horia Cristian. Acesta precizează, că profesia medicală în sine este o profesie liberală, şi atenţionează că interpretarea potrivit căreia Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar fi un astfel de fond a condus la încadrarea personalului medical în această categorie. În condiţiile în care, relevă acesta, CNAS nu plăteşte în mod direct salarii, ci efectuează plăţi indirecte, ce reprezintă decontarea unor servicii efectuate în spitale de către furnizorii de servicii medicale.

În aceste condiţii, opinează deputatul PNL, o abordare dintr-o perspectivă corectă a salarizării personalului din sistemul medical de stat ar trebui să ţină cont de acest aspect şi să nu recurgă la diverse tentative de cosmetizare a problemelor reale din sistem.

„Este o profesie liberală. E limpede că nu îi poţi plăti la grămadă pe toţi aceşti oameni. Sistemul actual exact asta face: cei care muncesc, produc bani şi pentru cei care nu muncesc. Atâta vreme, însă, cât principiul de salarizare este inamovibil, evident că vor exista aceste lucruri care sunt în neregulă”, atenţionează medicul Horia Cristian.

Care apreciază şi că prevederile cuprinse în prezentul act normativ trebuie analizate cu atenţie şi abordate extrem de nuanţat. Întrucât, mai precizează acesta, există deja o serie de prevederi care le îngăduie pacienţilor dreptul de a oferi spitalelor sau medicilor sume de bani pentru serviciile efectuate: „Întrebarea se pune: dacă o astfel de prevedere există, când devin ilegale aceste sume? Ele devin ilegale când nu se plătesc pentru ele taxe, contribuţii şi impozite”, se întreabă Horia Cristian.

Sindicatele din sistemul sanitar: „Creşterea veniturilor salariaţilor din Sănătate trebuie realizată în cadru normei de bază din spitalele publice”

Reprezentanţii Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”, membră a CNS Cartel Alfa, au amendat conţinutul noului proiect de lege, solicitând creşteri salariale reale pentru angajaţii din sistemul sanitar.

Aceştia au respins ceea ce au desemnat a fi „soluţiile imorale” propuse de elaboratorii proiectului de act normativ şi au apreciat că măsurile indicate nu reprezintă, în fapt, modalităţi de creştere a salariilor personalului din sectorul public de sănătate. „Proiectul de lege pe care ministrul Sănătăţii îl invocă drept o măsură destinată creşterii salariilor angajaţilor din sistemul sanitar vizează de fapt altceva decât creşterea salariilor, respectiv: legalizarea plăţilor informale, plata suplimentară pentru activitatea (suplimentară) desfăşurată de medici, în regim privat, în spitalele publice, posibilitatea finanţării unor creşteri salariale de către autorităţile locale”, este precizat într-un comunicat remis redacţiei, semnat de Gabriel Predica, reprezentant al Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.

În cuprinsul comunicatului citat este precizat şi faptul că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii nu au respectat prevederile legale privind dialogul social, introducând proiectul de lege direct în Parlament, fără a ţine cont de imperativul desfăşurării prealabile de consultări cu reprezentanţii angajaţilor din sistemul sanitar.

În plus, sunt relevate şi o serie de neajunsuri ale proiectului de lege propus, desprinse în urma efectuării unei analize de impact: „Creşterea, justificată, a veniturilor salariaţilor din Sănătate trebuie realizată pentru activitatea desfăşurată în cadru normei de bază din spitalele publice”.

Federaţia solicită creşterea procentului acordat spitalelor publice la 60% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, introducerea asigurărilor complementare de sănătate, care să asigure finanţarea serviciilor medicale publice care nu sunt decontate din pachetul de bază, o lege de salarizare a angajaţilor din sectorul sanitar, care să aibă la bază salariile minime din Sănătate (la un nivel echivalent celui prevăzut de Legea 284/2010 şi salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă, scoaterea din categoria salariaţilor bugetari a acelor salariaţi din unităţile sanitare care realizează venituri prin contracte încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.