Sursă foto: Facebook Marilen Pirtea

Un bun indicator asupra evoluțiilor globale din economia reală românească se poate regăsi în recentul raport lunar privind Indicatorul de Încredere Macroeconomică, întocmit de CFA Romania, care arată că durata impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic până în trimestrul 2 al anului 2021, atrage atenţia deputatul PNL Marilen Pirtea.

Analiza CFA Romania indică și principalele trei linii de intervenție prin politici guvernamentale, pentru o contribuție semnificativă la ameliorarea acestei căderi economice, trei axe de priorități ale guvernării ce trebuie orientate către: investițiile în infrastructură, educație și sănătate, investițiile în tehnologie și digitalizare, în special în digitalizarea serviciilor publice şi o mai bună absorbție a fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței parteneriatelor public-private.

Și alte date de sinteză, prelucrate de Institutul Național de Statistică, Banca Națională și Comisia Națională de Prognoză, indică o șansă de evoluție în V a economiei, în următoarele 12 luni, spune deputatul PNL Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Acesta atrage atenţia că, după căderea din aprilie și mai a urmat o creștere în iunie și iulie, dar cu semne de întrebare asupra capacității economiei reale de a surmonta rapid tendințele negative de scădere a consumului și parțial a investițiilor.

„Unul dintre indicatorii strategici ai evoluției economice, dinamica PIB-ului real în România, arată cu mare acuratețe puternicul impact negativ al crizei generate de pandemie. Evoluțiile economice din trimestrul 2 al anului 2020 surprind cea mai amplă contracție din ultimele două decenii, dinamica PIB-ului real indicând un regres anual situat în jurul procentului de 10% (estimări rezultate din prognoze, calculate prin raportare la prețurile medii ale anului 2000). Acest regres semnificativ al PIB-ului real se datorează unei tendințe generalizate de scădere economică, manifestate în toate sectoarele economiei, cu predominanță în industrie, comerț și construcții – sectoare în care căderea producției, ca efect global, este evaluată la -40% față de valorile similare din ultimii ani”, explică deputatul liberal.

Acesta mai spune că balanța comercială negativă, un indicator în dinamică accentuată mai ales în perioada pandemiei, a condus la o presiune suplimentară asupra cursului de schimb și a exacerbat efectul inflației, determinând  deprecierea monedei naționale. „Datele Eurostat arată că în România, comparativ cu statele UE din vecinătate, deficitul comercial se menține constant și chiar crește, în timp ce în economiile celorlalte state ale zonei noastre (Ungaria, Bulgaria, Polonia sau Cehia) deficitul comercial tinde la zero sau este în negativ – în aceste zone economice învecinate fiind înlocuit de o balanță pozitivă a exporturilor față de importuri. Această caracteristică macroeconomică specifică economiei interne este un factor de încetinire a mecanismelor de reluare a creșterii economice în România, spre care politicile guvernamentale sunt obligate să se concentreze”, adaugă deputatul liberal.

Acesta atrage atenţia că, date fiind ponderea veniturilor totale în PIB, care sunt foarte reduse – ultimul loc din UE, cu 32% –, dar și ponderea foarte mică a veniturilor din TVA în PIB – tot pe ultimul loc din UE, cu 6% –, economia României nu are mari șanse de redresare și reluare a creșterii fără un catalizator provenit din politicile guvernamentale axate pe investiții strategice, susținerea apariției locurilor de muncă de înaltă specializare, fară cercetare de înaltă performanță, bazată pe proiecte cu finanțări europene și fără investiții complexe în educație și sănătate, care pot stimula dinamicile economice pozitive. La fel, digitalizarea administrației centrale și locale, dar și debirocratizarea, în paralel, sunt resurse eficiente prin care cheltuielile publice pot să fie diminuate, în paralel cu creșterea investițiilor publice, mai spune deputatul liberal Marilen Pirtea.