În urmă cu patru ani, în plină criză economică, se discuta despre posibilitatea desfiinţării unor instanţe din localităţi mici, cu un volum mic de activitate, în ideea realizării de economii la bugetul Justiţiei. Atunci s-a renunţat la idee, după ce s-a ajuns la concluzia că desfiinţarea acestor instanţe ar pune pe drumuri inutil, cu costuri mari, oameni din localităţi unde, în general, locuitorii au venituri reduse. Pentru mulţi dintre ei, desfiinţarea Judecătoriilor respective ar fi echivalat cu o îngrădire a accesului la justiţie. Ce nu s-a înfăptuit atunci, sub presiunea crizei, se pare că se va face acum.

30 de Judecătorii şi Parchete luate în vizor

Ministerul Justiţiei îşi anunţa, zilele trecute, decizia de a desfiinţa 30 de instanţe şi Parchete cu volum mic de activitate, în condiţiile în care la majoritatea instanţelor şi Parchetelor se înregistrează o continuă creştere a volumului de muncă. Potrivit expunerii de motive a unui proiect de lege publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, “aceste instanţe au înregistrat constant un volum scăzut de activitate, sub media la nivel naţional, au avut un grad scăzut de ocupare a posturilor de judecători (există Judecătorii care nu prezintă atractivitate pentru opţiunile auditorilor de justiţie după absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii şi susţinerea examenului de capacitate), condiţiile socio-economice care au condus la punerea în funcţiune nu mai subzistă, iar depopularea zonelor aflate în circumscripţia acestora au condus la o scădere a numărului de dosare înregistrate pe rolul acestora”.

Raportul a fost aprobat în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 4 iunie 2013, fiind trimis ministrului Justiţiei pentru iniţierea unui proiect de lege. Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor Coduri, a fost propusă desfiinţarea a 30 de Judecătorii şi a Parchetelor de pe lângă acestea, precum şi rearondarea localităţilor pe care acestea le-au deservit.

Pe lista neagră se regăseşte şi Judecătoria Făget. Strategii care au gândit acest proiect au considerat că pot compensa desfiinţarea acestei instanţe prin mărirea razei teritoriale a Judecătoriei Sânnicolau Mare, respectiv “concesia” rămânerii în funcţiune a Judecătoriei Deta.

Nu se ştie în ce măsură cei care au venit cu aceste propuneri au studiat situaţia de pe plan local, unde se manifestă o supra-aglomerare cu dosare a aproape tuturor instanţelor timişene. În plus, nimeni probabil că nu i-a întrebat cum se vor descurca pe justiţiabilii de pe plan local afectaţi de această restructurare.

“Oamenii vor trebui să meargă la alte instanţe. Ei sunt şi aşa foarte săraci, unii trăiesc la limită, le-ar fi foarte greu. Unii vor renunţa să îşi mai caute dreptatea. Sunt unii care merg pe jos ca să ajungă la Judecătorie”, a declarat judecătorul Cristina Blaga, preşedintele Judecătoriei Făget.

Mii de justiţiabili ar trebui să facă naveta la Timişoara sau Lugoj

Actuala iniţiativă este reluată după un proiect mai vechi al Ministerului Justiţiei, din 2010. Atunci, Ministerul Justiţiei susţinea că instanţele mici trebuie desfiinţate pentru că nu au un volum de lucru în media naţională, dar şi pentru că sunt rezultatul unui voluntarism politic de la data respectivă, care “şi-a dovedit iraţionalitatea deciziei prin faptul că aceste instanţe nu lucrează, nu au putut fi acoperite cu scheme de personal, iar cele care au volum şi personal redus au probleme atunci când sunt incidente procedurale, cum ar fi recuzările.” 

În cazul Judecătoriei Făget, Ministerul Justiţiei susţinea că desfiinţarea se bazează, printre altele, pe argumentul că instanţa are un volum foarte mic de activitate, în scădere în ultimii trei ani, şi o încărcătură de cauze cu mult sub media la nivel naţional – aproximativ 300 de dosare pe judecător pe an, faţă de media naţională de 750 de dosare pe judecător pe an. Totodată, Ministerul Justiţiei mai spunea că “sunt distanţe rezonabile de parcurs între localităţile ce ar urma să fi arondate şi Judecătoria Lugoj”, care putea prelua atribuţiile instanţei desfiinţate din Făget. Argumentul cu distanţele rezonabile probabil că nu a fost prea convingător pentru locuitorii din Curtea, de exemplu, care sunt arondaţi Judecătoriei Făget şi care ar fi trebuit să parcurgă aproximativ 50 de kilometri până la Lugoj.

De altfel, Ministerul Justiţiei consemna că, pe plan local, la instanţe, nu a existat o unanimitate de păreri legate de desfiinţarea Judecătoriei Făget. Dacă conducerea din acea vreme a Curţii de Apel Timişoara a propus desfiinţarea instanţei şi arondarea localităţilor la Judecătoria Lugoj, conducerea Tribunalului Timiş a propus menţinerea instanţei, pe motiv că prin desfiinţare nu se fac economii semnificative.

Conform ultimului raport disponibil al Judecătoriei Făget, pe an au fost înregistrate peste 1.100 de dosare din care peste 1.000 de dosare civile şi 120 de dosare penale. Tot pe an au fost pronunţate în total 973  hotărâri, din care 853 civile şi 120  penale. Anual se înregistrează peste 100 de dosare de fond funciar şi 100 de dosare pe probleme de minori şi familie. 

Parlamentari de Timiş fac demersuri pentru menţinerea Judecătoriei Făget

 Anul trecut, mai mulţi parlamentari au trimis memorii către Ministerul Justiţiei, solicitând menţinerea Judecătoriei Făget. Aceştia precizau că taxele de timbru, într-un trend de creştere continuă, determină adâncirea decalajului între zonele rurale şi urbane, sub aspectul accesului la justiţie. Costurile enorme cu taxele, expertizele şi reprezentarea în instanţă explică cu uşurinţă reticenţa justiţiabililor de a se adresa organelor competente pentru soluţionarea cauzelor, fapt ce influenţează neîndoielnic numărul de dosare ce se află pe rolul instanţei de judecată. Odată ce s-a considerat oportun, se arăta în aceleaşi memorii, şi s-a procedat la sporirea taxelor judiciare de timbre, trebuie să se asume şi consecinţa directă şi previzibilă a acestui demers, anume diminuarea numărului de cauze. Ar fi nedrept ca justiţiabilii din zonă să fie supuşi unei duble constrângeri: una de natură pecuniară şi una de natura limitării accesului la aceste servicii de interes public.

Conform aceloraşi documente, criteriul costurilor ridicate de funcţionare a Judecătoriei Făget, raportat la volumul de activitate, este cel puţin discutabil, întrucât s-au identificat măsuri uşor aplicabile pentru eficientizarea instituţiei: reduceri sau ajustări ale schemei de personal, diminuarea costurilor cu factorul termic, prin optarea pentru combustibilul lemnos, ieftin şi uşor de procurat în zonă, în defavoarea celui lichid, care se foloseşte în prezent, şi alte măsuri ce vor fi identificate, în urma unei analize de detaliu cost-beneficiu.

În memorii se mai arăta că desfiinţarea Judecătoriei Făget ar crea cetăţenilor numeroase dificultăţi de transport, cheltuieli suplimentare adiacente, pierdere inutilă de timp, amânarea rezolvării problemelor, neîncredere în autorităţi, tensiuni şi alte neajunsuri. În prezent, competenţa Judecătoriei Făget şi a Parchetului de pe lângă această instanţă cuprinde oraşul Făget şi zece comune învecinate, împreună cu satele aparţinătoare, pe o rază teritorială de 1.447 de kilometric pătraţi şi o populaţie de aproximativ 60.000 de locuitori.

Distanţa dintre aceste localităţi şi Judecătoria Lugoj este exagerat de mare şi, inclusiv, legăturile de transport între Lugoj şi satele aparţinătoare sunt departe de a fi simplu de asigurat (distanţa între Lugoj şi Tomeşti, de exemplu, este de 61 de kilometri, Lugoj – Luncani , 67 de kilometri, Lugoj – Coşeviţa, 55 de kilometri, Lugoj – Fârdea, 59 de kilometri, Lugoj – Ohaba Română, 71 de kilometri).

“Orice soluţie de rezolvare este preferabilă aceleia desfiinţării Judecătoriei. Din acest punct de vedere, vă rugăm să luaţi în considerare, în ultimă instanţă, chiar posibilitatea înfiinţării unui sediu secundar cu activitate permanentă, măsură ce s-ar plia perfect situaţiei date”, se arăta în aceleaşi memorii.

Din câte se pare, Ministerul Justiţiei nu a fost până acum impresionat de aceste argumente, menţinând Judecătoria Făget pe lista desfiinţării.

“Criteriul volumului de activitate al Judecătoriei Făget, exprimat în număr relativ mic de dosare, nu trebuie absolutizat şi nu se poate considera, de unul singur, sugestiv şi decisiv pentru luarea unei măsuri radicale cum ar fi aceea de desfiinţare a instanţei”, spune deputatul P.S.D. de Timiş Dorel Covaci, unul dintre parlamentarii care au militat, fără folos până acum, pentru menţinerea instanţei din Făget.

La rândul său, senatorul P.P.-D.D. Ioan Iovescu anunţă că va trimite şi el o nouă interpelare Ministrului Justiţiei, alături de deputatul Dorel Covaci: “Din punctul meu de vedere, Ministerul Justiţiei poate restructura această instanţă, dar în niciun caz nu ar trebui să o desfiinţeze. Oamenii vor fi puşi pe drumuri, pentru că în Timiş distanţele dintre localităţi sunt destul de mari, şi accesul la justiţie va presupune pentru ei costuri mult mai mari, în condiţiile în care sărăcia din zonă este accentuată”.