Deputatul PNL Marilen Pirtea: „Strategia economică a PSD – consum record, inflație record”

Politicile guvernamentale actuale ne împing cu pași repezi spre tăieri de cheltuieli bugetare și creșteri de impozite și taxe, avertizează deputatul PNL Marilen Pirtea. Adăugând că, în doi ani, pesediștii se vor face pierduți, iar populația ridică nota de plată.

 

TVA-ul de 20% este deja sub semnul întrebării, majorarea pensiilor e foarte posibil să fie amânată, investițiile publice se vor tăia pe sfârșit de an și, odată cu ele, orice șansă de creștere economică sustenabilă. Presiunile inflaționiste au efecte dezastruoase pentru economie”, atrage atenţia Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiş şi secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților.

Cu toate că BNR a stabilit de anul trecut o țintă de 3,5%, mai spune el, modul în care Guvernul afectează mersul economiei în 2018 se traduce în valori ale inflației de peste 5: „Inflația aferentă lunii mai se înscrie în trendul ascendent al ultimei perioadei, înregistrând o valoare de 5,4% față de 5,2%, cât era în luna aprilie.”

Prima și cea mai importantă observație asupra fenomenului inflației, afirmă deputatul PNL, se referă la cauzele care îl generează, care nu sunt „exogene”, așa cum a afirmat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ci interne, generate în cea mai mare parte de politicile publice ale actualului guvern. Sintetizând, Marilen Pirtea afirmă că principalele cauze pot fi împărțite în câteva categorii:

Creșterile de prețuri la energia electrică și termică, la gazele naturale și la acciza la carburanți.Așa cum știm, accizele sunt un atribut al Executivului, iar o majorare a accizelor la carburanți se va transmite cu un efect de multiplicator asupra tuturor bunurilor, prin creșterea costurilor de transport (atât pentru materiile prime, cât și pentru produsele finite). De aici, creșterea prețurilor finale devine inevitabilă pe fondul creșterii costurilor de producție și de transport.”

Creșterile de salarii. Uneori, aceste creșteri reprezintă doar măsuri lăudabile, dar, decise dincolo de posibilitățile economiei și fără o corelație cu productivitatea, ele înseamnă o creștere a cererii, atrage atenţia Marilen Pirtea. Dacă economia nu produce suficient pentru a acoperi această cerere, subliniază el, se întâmplă două lucruri: cresc prețurile, de aici și inflația, dar cresc și importurile, fapt care a determinat unul dintre cele mai mari deficite comerciale din ultimii zece ani, despre care deputatul loberal afirmă că a ajuns la 13 miliarde de euro. „Aici merită adăugat faptul că deficitul comercial înregistrat a făcut ca leul să se deprecieze, fapt ce se traduce printr-o creștere a ratelor la creditele contractate în valută. O depreciere a leului de 3% (de la 4.51, în ianuarie 2017, la 4.66, în prezent), înseamnă automat și o creștere a ratelor cu 3%, fără să mai discutăm despre creșterea Robor, pe care o considerăm în categoria consecințelor”, mai spune Marilen Pirtea.

Creșterea consumului. România a înregistrat cea mai mare creștere a consumului din UE, în a doua jumătate a anului 2017, atrage atenţia deputatul liberal. Astfel, „creșterea nesustenabilă a consumului și mai ales a consumului din import au cauzat adâncirea deficitului comercial, trend care, din păcate, continuă și la începutul acestui an, deficitul de cont curent ajungând la sfârșitul primelor patru luni la aproape patru miliarde de euro.”

Marilen Pirtea atrage atenţia asupra unui tablou complex, care ne obligă să luăm în considerare întregul context economic: politicile publice haotice ale Guvernului au antrenat efecte colaterale asupra tuturor indicatorilor macroeconomici. „Din ceea ce deja se știe din subteranele arcului guvernamental, creierul acestor politici (binomul Vâlcov – Socol) a avut o abordare «hit and run», lăsând populația să suporte nota de plată”, spune Marilen Pirtea. Adăugând că efectele sunt majore, persistente, unele având influență directă asupra fiecăruia dintre noi, şi aminteşte câteva:

Erodarea puterii de cumpărare. În medie, afirmă Marilen Pirtea, salariile nete pe economie au crescut, în aprilie 2018 față de aprilie 2017, cu 14,5%, însă, la o inflație de 5,4%, creșterea reală este de 9%: „Doar cu atât au crescut pe real salariile în România într-un an de procente amețitoare promise, de dublări și triplări, de revoluții fiscale și bulversări și involuții.”

Creșterea dobânzilor. Robor la 3 luni a crescut de la 0,87%, rata reală de atunci când PSD a preluat guvernarea, și a ajuns la 2,90% în prezent, punând presiune non-stop pe creditele populației, susţine Marilen Pirtea. Adăugând că orice creștere a dobânzilor de 1 punct procentual, la un credit mediu de 50.000 de euro înseamnă aproximativ 100 de lei în plus la rată, „un proces de erodare a puterii de cumpărare”.

Plafonarea gradului de îndatorare a persoanelor cu salarii mici la un prag maxim de îndatorare de 25 – 30% din venitul net. În acest fel se protejează salariații cu venituri mici de riscul de nerambursare în cazul unor crize, dar această consecință arată cum politicile PSD lovesc tot în cei pe care PSD spune că îi reprezintă, explică Marilen Pirtea.

Limitarea creditelor. Efectul indus de această limitare se va vedea în scăderea consumului, în venituri bugetare mai mici și un deficit mai mare.

Aceasta este strategia economică a PSD, «hit and run», adică o conduită evazivă de felul «am dat o lovitură economiei, după care ne facem nevăzuți»”, acuză Marilen Pirtea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis