Foto: Constantin Duma

Pachetul legislativ al reformei educației, dezbătut în această perioadă, aduce şi o noutate referitoare la managementul și guvernanța școlară. „Merită discutată în primul rând includerea între funcțiile de conducere de la nivelul unei școli a postului de director administrativ, alături de clasicele poziții de director și director adjunct”, declară deputatul liberal Marilen Pirtea, președinte al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.

În cadrul unei școli, afirmă deputatul liberal Marilen Pirtea, se regăsesc două tipuri majore de procese: cel administrativ și cel de învățământ. În prezent, adaugă el, în România, directorul școlar trebuie să facă managementul direct al ambelor tipuri de procese. „Totuși, peste trei decade de studii în educație au arătat că leadership-ul școlar axat pe procesul de instruire din școală are o influență pozitivă semnificativă, de mărime medie, asupra performanțelor elevilor. În acest context, studiul Talis 2018, publicat de OECD, evidențiază faptul că, în numeroase state, directorilor li se cere să depășească rolul tradițional de administratori în favoarea asumării unei poziții de conducere axate pe managementul curriculum-ului și al instruirii. Din păcate tot același studiu ne arată că directorii raportează că doar o mică parte din timpul lor poate fi dedicat managementului instruirii, majoritatea timpului fiind alocat aspectelor administrative”, subliniază deputatul Marilen Pirtea.

Ca răspuns la un asemenea context,adaugă deputatul liberal, în SUA a fost propus și pilotat, în anul 2002, modelul School Administration Model (SAM). Modelul are trei variante și în fiecare dintre acestea centrală este preluarea responsabilităților administrative de către o persoană dedicată, care să degreveze directorul general de implicarea directă în aspectele operaționale ale administrației. „Studiile inițiale ale pilotării modelului au arătat că în școlile în care s-a implementat modelul SAM, directorii au ajuns să dedice mai mult de 70% din timpul lor managementului procesului de instruire și de gestionare a curricula (Shellinger, 2005). Includerea prin proiectul de Lege a învățământului preuniversitar aflat în dezbatere publică a postului de director administrativ în organigrama școlii este o decizie de tip SAM, care are toate premisele să crească eficiența managementului școlilor noastre, astfel încât să putem vedea în viitor atât școli mai bine dotate și pregătite pentru procesul didactic, cât și rezultate școlare mai bune. Această poziție de director administrativ este implementată și în România de ceva timp la nivelul universitar, iar ca rector al Universității de Vest din Timișoara pot să-i confirm eficiența și, ca atare, necesitatea”, conchide Marilen Pirtea.

Acesta îi invită pe toţi cei interesați de pachetul legislativ al reformei educație să transmită la Comisia de Educație și Cercetare a PNL observații atât prevederile referitoare la învățământul preuniversitar, cât și pentru cele care vizează învățământul superior. PNL a lansat şi o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro.