Decizia Consiliului Judeţean Timiş de a contracta un credit bancar de 200 de milioane de lei, pentru o listă de proiecte care nu este foarte clară, este contestată de câţiva consilieri judeţeni. Aceştia spun că oficialii C.J. Timiş trebuiau să identifice dacă nu există alte surse de finanţare, înainte de a îndatora administraţia judeţeană până aproape de limita permisă de lege. În plus, spun ei, C.J. Timiş nu ştie cu exactitate care e lista de proiecte care ar urma să fie finanţată cu acest credit. Toate eforturile de a creşte gradul de transparenţă şi siguranţă al acestui împrumut au fost, însă, respinse de către maşinăria de vot a majorităţii U.S.L.

Credit „bătut în cuie”

Considerând că nu e normal ca ad­ministraţia judeţeană să se îndato­reze aproape de plafonul maxim pentru o listă de proiecte care nici măcar nu e clară, şi că trebuie luate mai multe măsuri pentru a se creşte gradul de siguranţă şi transparenţă al acestei creditării, consilierii judeţeni P.D.-L. au propus amendamente menite să regle­menteze această creditare. Rând pe rând, însă, acestea au fost respinse de majoritatea U.S.L., deşi scopul lor era să asigure că nu se va ajunge în situaţii de incapacitate de plată, că nu se vor plăti amenzi aberante şi că, efectiv, C.J. Timiş are nevoie de aceşti bani.

Astfel, un amendament care pre­vedea că se aprobă contractarea fi­nanţării rambursabile pentru proiec­tele deja aprobate, pentru a se asigura cofinanţarea, a fost respins, nu se ştie din ce motive. Comisia pentru coope­rare internă şi externă a C.J. Timiş a făcut şi ea un amendament, care stipula că o parte din proiectele care se doresc a fi finanţate din acest credit au doar nota de fundamentare nu au toate proiecţie în realitate şi nu se ştie dacă, în aceste condiţii, vor fi agreate de par­tenerii externi, care ar trebui să le asigure grosul finanţării. Şi acest amendament a fost respins. Aceeaşi Comisie a mai propus să nu se ia toţi banii, mergându-se doar pe ideea unei linii de credit la dispoziţia ordona­to­rului, linie care să fie deblocată doar pe proiecte concrete, pe baza de hotărâri ale C.J. Timiş. Nici acest amendament nu a fost aprobat.

Consilierul judeţean P.D.-L. Sorin Cociobea a solicitat să se completeze lista de proiecte finan­ţa­te prin credit cu stabilirea sumelor e­xacte pentru fiecare proiect, propune­re de aseme­nea respinsă de majorita­tea consi­lie­rilor C.J. Timiş. Nici consilierul jude­ţean P.D.-L. Paul Moldovan nu a avut mai mult succes cu amenda­men­tul său care prevedea doar să se res­pec­te le­gea şi să să se scoată la licitaţie publi­că serviciul de consultanţă pentru con­tractarea finanţării.

Respinse au fost şi amendamentele consilierului judeţean Marius Martinescu, care a propus ca valoarea creditului să fie de maximum 100 milioane de lei, gradul de îndato­rare al judeţului Timiş să nu  depă­şească 20%, dobânda negociată să fie o dobândă fixă pe toată durata de 12 ani, cuprinsă între 4,5 şi 5%, comisionul de facilitate al creditului să fie zero, iar co­misionul de gestiune să fie 0,01% pe an. Este greu de apreciat de ce aceste amendamente, care erau în mod clar în favoarea C.J. Timiş, au fost respinse de majoritatea consilierilor U.S.L.

Ce a rămas în urma acestei respin­geri în serie este un credit deschis la dobânzi mari şi cu banii jos, deşi nu se ştie cu certitudine pentru ce vor fi chel­tuiţi aceşti bani, pentru care se vor plăti dobânzi deloc mici.

Bani pentru proiecte care nu există decât sub forma unui titlu

Consilierul judeţean Marius Marti­nescu spune că pe lista de proiecte care se doresc a fi cofinanţate cu acest credit, doar patru au documentaţia rea­lizată, iar restul sunt la stadiul de in­tenţii. „Sunt vreo şase proiecte pentru care se presupune că vor fi luaţi aceşti bani cu împrumut, care au stabilită, în linii mari, doar tema, adică au un titlu şi nimic altceva. Nu există niciun stu­diu de fezabilitate, nici vreo altă docu­mentaţie care să arate că pot fi reali­za­­bile în viitorul apropiat. În aceste condiţii, e absurd să se ia bani cu îm­prumut, cu dobânzi mari, pentru nişte titluri. Şi nici finanţările europene nu se pot obţine doar cu nişte titluri. Şi atunci rămâne să aflăm ce vrea să finanţeze de fapt C.J. Timiş cu aceşti bani pe care vrea neapărat să-i obţină prin credit bancar”, ne-a decla­rat Marius Martinescu.

Şi consilierul judeţean P.D.-L. Ti­beriu Lelescu apreciază ca fiind a­normal să se ia bani împrumut, cu do­bândă mare, şi să nu se ştie clar pentru ce. „Sunt bani mulţi, şi dobânzile şi ratele care vor trebui rambursate vor fi pe măsură”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

Argumentele consilierilor U.S.L. care au votat acest proiect sunt doar că „din cauza constrângerilor bugetare pe anul 2013, cauzate în principal de creşterea continuă a cheltuielilor de capital, a investiţiilor în derulare sau noi care se implementează pe anii viitori, cele aferente cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri europene şi proiecte de infrastructură, Consiliul Judeţean Timiş poate asigura sumele necesare finanţării obiectivelor de investiţii doar prin contractarea unui nou credit bancar”.

Este absurd însă să se vorbească despre constrângeri bugetare, în con­diţiile în care la alegeri se promitea că, în varianta în care administraţia jude­ţeană va fi adjudecată de U.S.L., Ti­mişul va deveni un favorizat al alocă­rilor financiare guvernamentale.

În momentul de faţă, gradul de îndatorare al C.J. Timiş este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii.

Consilierii P.D.-L., care se opun contractării acestui împrumut, susţin însă că valoarea acestui credit este foar­te mare şi gradul de îndatorare al jude­ţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altui credit în ca­zul în care pe viitor se impune să se ape­le­ze la această formă de finanţare a in­vestiţiilor judeţene. Aceştia susţin că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% şi se întreabă ce va face C.J. Ti­miş dacă, până în 2033, când va ter­mi­na de rambursat acest credit, Timişul va avea nevoie urgentă de finanţare.

Totodată, consilierii judeţeni ai P.D.-L. au vrut să afle cu ce sume vine Guvernul Ponta, în completarea aces­tui credit pentru definitivarea even­tualelor investiţii ce urmează a fi pro­puse pe lista de finanţare, întrebare ră­masă, evident, fără răspuns.

Consilier judeţean Alain Rus: „Este un împrumut pe care conducerea C.J.T. poate să-l ghideze în orice direcţie doreşte”

Opozanţii „soluţiei” creditului sus­ţin că, până a se ajunge la îndatora­re, C.J. Timiş nu a epuizat toate măsurile de a atrage bani europeni sau din fon­duri structurale pentru proiectele pe care doreşte să le dezvolte. „Multe din proiectele menţionate pentru finanţare nu au proiecţie în realitate. De ce? Pentru că şi consilierii U.S.L. spuneau că lista suferă oarecare schimbare şi atunci întreb care bancă ne va da nouă un împrumut pe o listă pe care o putem schimba oricând”, declară consilierul judeţean P.D.-L. Alain Rus (foto).

Acesta mai spune că nu este un proiect de investiţii, ci un împrumut pe care ordonatorul poate să-l ghideze în orice direcţie doreşte. „Deci, nu vrem să procedăm exact cum aţi procedat dum­neavoastră cu plata arieratelor că­tre primari, punându-i să îşi ia bani îm­prumut pentru că nu mai aveau alte surse şi riscau să-şi blocheze bugetul lor, dar şi bugetul pe judeţ. Punându-i să se împrumute, nu i-aţi ajutat, din contră, aţi îndatorat  comunităţile, iar agonia cheltuielilor a fost perpetuată pentru anul viitor prin împrumuturi ban­care”, acuză Alain Rus, adresându-se conducerii C.J. Timiş.

Şi consilierul judeţean Sorin Co­cio­bea a arătat, în acelaşi context, că lista de proiecte pregătită de aparatul tehnic al administraţiei judeţene este făcută superficial pentru că „din cele zece proiecte propuse, doar pentru şa­se există hotărâri de consiliu judeţean adoptate, iar restul au doar note de fun­damentare.” Din punctul său de vedere, ar putea fi ilegal să se pună pe o listă de investiţii pentru un credit atât de mare proiecte care nu au nici mă­car un studiu de fezabilitate.

La toate aceste nelămuriri, condu­ce­rea C.J. Timiş a venit cu asigurări care, de fapt, au confirmat mai mult ceea ce spuneau consilierii, şi anume că lista de proiecte pentru care se doreşte contractarea acestui împrumut-mamut nu este sigură. „Am spus că până luăm creditul, dacă anumite proiecte exis­ten­te pe această listă vor fi aprobate pe alte axe prioritare de finanţare, aces­tea nu se vor mai regăsi pe această listă, iar în momentul în care contrac­tăm creditul, discutăm şi posibilitatea de a modifica o eventuală investiţie care vine din altă parte, pentru că ar fi culmea să spunem că nu o vrem pen­tru că ea este trecută pe lista de împru­mut. Pe listă sunt trecute proiecte pe care ne dorim să le facem. Lista se poate modifica. Aceasta nu este lista finală până la 1 ianuarie 2014”, afirmă Titu Bojin, preşedintele C.J. Timiş.

În concluzie, consilierii judeţeni P.D.-L. spun că multe din proiectele în cauză sunt „puse pe genunchi” pentru ca băncile să accepte un împrumut pen­tru nişte proiecte care sunt puse pe listă, dar nu au un impact şi nici importanţa scontate. „Atâta timp cât noi le putem schimba tot timpul, înseamnă că e o joa­că. Ele sunt puse doar pentru ca băncile să accepte un împrumut şi să îndatorăm comunitatea din Timiş cu nişte bani”, mai spune consilierul judeţean Alain Rus.