Sursă foto: Ziarul Lumina

La 100 de ani de la naşterea lui Toma Arnăuţoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara, Timişoara a găzduit azi un eveniment in memoriam organizat, în cadrul unui tuneu naţional, de fiica acestuia, violonista Ioana Raluca Voicu Arnăuțoiu.

Pentru a marca Centenarul Toma Arnăuțoiu (14 februarie 1921- 18 iulie 1959), fiica acestuia, Ioana Raluca Voicu Arnăuțoiu, împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România au organizat azi, la Casa „Adam Müller Guttenbrun”, din Timişoara, un eveniment educativ-cultural pentru a-l readuce în atenția opiniei publice pe Toma Arnăuțoiu. Acesta face parte dintr-un turneu naţional care se desfăşoară în perioada 9 – 16 mai, în opt oraşe din ţară (Piteşti, Drobeta-Turnu Severin, Timişoara, Oradea, Cluj Napoca, Făgăraş, Braşov şi Bucureşti).

Evenimentul a inclus un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică, Cântecul Memoriei, susţinut de Ioana Raluca Voicu Arnăuțoiu la vioară și de Cristina Chirvasie, recitator. Au fost citite declaraţii pe care fostul lider ţărănist Ion Mihalache, Toma Arnăuţoiu şi fratele său, Petre, le-au dat în procesele-verbale de interogatoriu, documente descoperite, după 1990, de Ioana Voicu-Arnăuţoiu în arhivele fostei Securităţi. De asemenea, au fost recitate pasaje din literatura carcerală din volume scrise de Oana Orlea, Ia-ţi boarfele şi mişcă!, Annie Samuelli, Zidul despărţitor, Iuliana Constantinescu-Preduţ, Speranţe încătuşate, Elisabeta Rizea, Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara, Elena Ion-Arnăuţoiu, Povestea familiei Arnăuţoiu din Nucşoara, şi versuri scrise de Toma Arnăuţoiu, prinse în Dosarul cu probe ale acuzării. Fiecăruia dintre aceste pasaje i-a fost dedicat un cântec al memoriei, interpretat la vioară de Ioana Voicu Arnăuțoiu, lucrări compuse de Witold Lutoslawsky, Edward Elgar, Bela Bartok, Ralph Vaughn Williams, Charles Gonoud şi Johann Sebastian Bach. Spectacolul Cântecul Memoriei a fost urmat de proiecţia filmului Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă, în regia Cristinei Chirvasie.

Proiectul, demarat în 2021, are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă şi de istoria comunismului în România.

Ioana Voicu-Arnăuţoiu. Foto: ICR

Toma Arnăuțoiu a fost ofițer de cavalerie și a luptat în cel de al Doilea Război Mondial pe frontul de vest, între anii 1944-1945, fiind grav rănit în luptele din Ungaria. Revenit în activitate, a făcut parte din Regimentul de Gardă Călare al Palatului Regal şi s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc, al cărui membru a fost între anii 1946-1947. După instaurarea regimului comunist, deși decorat pentru faptele sale pe front, a fost trecut în rezervă în 1947, pe criterii politice. În primăvara-vara anului 1949 a fost adjunctul lui Gheorghe Arsenescu, liderul organizaţiei „Haiducii Muscelului”. Apoi, între anii 1949-1958 a fost liderul Grupului de rezistență de la Nucșoara, cel mai longeviv grup de rezinstenţă anticomunistă care a acționat în sudul Munților Făgăraș. Din grup au făcut iniţial parte 16 membri, dintre care patru femei. Oparte dintre ei au fost arestaţi sau omorâţi în confruntările cu Securitatea. Au rezistat timp de nouă ani, ascunşi în munţi, fraţii Arnăuţoiu, Toma şi Petre, soţia lui toma, Maria Plop, şi Constantin Jubleanu.

În noaptea de 19 spre 20 mai 1958, potrivit paginii web tomaarnautoiu.ro, fraâii Arnăuţoiu au fost prinşi după ce au fost atraşi într-o capcană de către un fost coleg de şcoală al lui Toma, Grigore Poenăreanu, în baza unui plan făcut cu aprobarea şefului Direcţiei Securităţii Piteşti, Nicolae Pleşiţă. Când fraţii Arnăuţoiu au ieşit din ascunzătoare pentru a ridica unele lucruri de la Grigore Poenăreanu, au primit ţuică cu tranchilizante, pentru a putea fi capturaţi de trupele de securitate care fuseseră pregătite în zonă. Imediat după aceea, Securitatea a ajuns şi la ascunzătoarea în care rămăseseră Maria Plop şi fiica sa şi a lui Toma Arnăuţoiu, Ioana, şi Constantin Jubleanu, acesta fiind ucis într-un schimb de focuri cu Securitatea. Maria Plop şi fetiţa sa, născută în 1956, în ascunzătoarea din munţi, au fost duse la sediul Securităţii din Piteşti, de unde, după o anchetă de un an, au fost tarnsferată la Jilava, cu o sentinţă de închisoare pe viaţă. Toma şi Petre Arnăuţoiu au fost condamnaţi la moarte și, în 18 iulie 1959, executaţi prin împuşcare, împreună cu alți 14 condamnați, la închisoarea Jilava. Părinţii fraţilor Arnăuţoiu, Laurenţia şi Ion, au primit sentinţe de 18 şi, respectiv, 10 ani de temniţă grea. La fel ca Maria Plop, şi ei au murit în închisoare. Sora fraţilor Arnăuţoiu şi sătenii care i-au ajutat au fost şi ei condamnaţi, fiind eliberaţi în 1964. Ioana, fiica Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, a fost dusă la un orfelinat, în 1959, şi adoptată după doi ani de o familie din Bucureşti. A aflat cine sunt părinţii săi abia după 1989.

https://www.revistamemoria.ro/