Societatea Timișoara a marcat împlinirea a 25 de ani de la momentul lansării Proclamației de la Timișoara

Societatea Timisoara sediuSocietatea Timișoara a marcat festiv împlinirea a 25 de ani de la momentul lansării Proclamației de la Timișoara. Eveniment, în cadrul căruia au fost acordat premii și au fost evocate repere din activitatea membrilor Societății, în demersul lor de a promova valorile cuprinse în textul documentului lansat, în 11 martie 1990, în balconul Operei din Timișoara.

 

Societatea Timișoara a marcat, la finalul săptămânii trecute, într-un cadru festiv și în prezența a numeroși invitați, împlinirea a 25 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara. Cu acest prilej, tuturor membrilor le-au fost acordate diplomele de Cetățean European al anului 2014. Titlu decernat anterior Societăţii Timişoara, în Parlamentul European, la inițiativa europarlamentarului Tokes Laszlo.

În cadrul întâlnirii – la care au participat, printre alţii, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, fost consilier prezidenţial şi fost ministru al Justiţiei şi al Afacerilor Externe, şi primarul Timişoarei, Nicolae Robu – au fost decernate și premiile Societății Timișoara unor personalități care și-au adus contribuția la promovarea valorilor democratice și la sprijinirea luptei asumate de către Societatea Timișoara împotriva comunismului și a confiscării puterii, în România, de către reprezentanții eșalonului secund al fostelor structuri comuniste. Printre laureații de anul acesta s-au numărat Liana Mihaela Șerban, Teodor Mărieș, Smaranda Vultur, Daniel Vighi, Florian Răzvan-Mihalcea, Marcel Tolcea, Nicolae Harsanyi, Vasile Popovici, Ion Haiduc, Monica Macovei, Cătălin Regea, Alin Gavreliuc, David Kilgour, Ana Monoran, Viorel Marineasa şi Ștefana Bianu.

În cadrul evenimentului, au fost evocate și momente legate de nașterea Proclamației de la Timișoara și de modul în care inițiatorii săi au luptat să îi facă cunoscut textul la nivelul întregii țări, într-un demers menit să se opună dezinformării oficiale, întreținută inclusiv de Televiziunea națională, și să desăvârșească, astfel, lupta împotriva comunismului începută, în Decembrie 1989, de Revoluția de la Timișoara.

Președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a precizat, în context, că fenomenul Piața Universității, din primăvara anului 1990 a fost legat de Proclamația de la Timișoara și de Punctul 8 al acesteia:

Piața Universității s-a creat pentru a sprijini Proclamația de la Timișoara și Punctul 8 al Proclamației. La originea acestei demonstrații – cea mai mare demonstrație anticomunistă din Europa de Est – se află Proclamația de la Timișoara și mulți dintre cei care sunt în această sală au pus umărul la lansarea și propagarea Proclamației în întreaga țară”.

Florian Mihalcea a vorbit și despre momentul martie 1990, când România s-a împărțit, practic, în două: România celor care doreau ca țara să se rupă pentru totdeauna de comunism și o alta, a nostalgicilor comunismului, care au încercat să profite de jertfa timișorenilor și a celor care au făcut Revoluția, cu scopul de a menține la conducerea țării structuri ale fostei securități și foști activiști de partid, care au dezvoltat, în timp, un veritabil sistem de tip mafiot.

Președintele Societății Timișoara a evocat și momentele de după lansarea, în 11 martie 1990, a textului Proclamației. Acestea s-au constituit în încercări susținute ale inițiatorilor săi, asimilabile unor forme de apostolat, de a face cunoscut conținutul Proclamației întregii țări, pentru a se opune astfel diversiunii orchestrate oficial, care căuta să acrediteze ideea că Proclamația de la Timișoara ar fi produsul unui grup de persoane care doresc autonomia unor regiuni ale României.

teodor maries 2Președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, prezent la Timişoara, a evocat geneza fenomenului Piața Universității din București, precizând că, anterior, în cadrul protestelor organizate în primăvara lui 1990, se solicitase aplicarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, aflarea adevărului despre Revoluție și amânarea alegerilor din 21 mai 1990. Acesta a apreciat că nici în acest moment nu este tardivă aplicarea unei Legi a lustrației, întrucât structurile statului sunt și în acest moment contaminate, inclusiv în eșaloanele doi și trei, de persoane al căror trecut stă sub semnul comunismului. În context, Teodor Mărieș a opinat că, pentru salubrizarea societății românești, s-ar impune adoptarea unui legi care să asimilize furtul din avuția națională cu subminarea puterii de stat și cu devalizarea economiei naționale:

Mergeți până la capăt, luați-i pe ai voștri, din '90, doamna Kovesi și domnul Coldea. (…) Faceți-le dosar de corupție, încadrați-i pe toți la subminarea puterii de stat și la devalizarea economiei naționale. Încadrați-i la aceeași pedeapsă pe toți. Toți care au furat au făcut același lucru: subminarea puterii de Stat”.

Teodor Mărieș a opinat și că recuperarea cât mai multor bunuri furate și confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal ar putea rezolva problema, atât din punct de vedere al corupției endemice, cât și din punct de vedere al contaminării structurilor statului cu persoane provenite din vechile structuri. Întrucât, a adăugat Teodor Mărieș, „ei au avut informații, ei au furat și ei au adus țara în punctul în care este astăzi”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis