Pentru că în perioada următoare va fi livrată prima tranşă din mult-aşteptatele vaporetto pentru transport public pe Bega, Primăria Timişoara intenţionează să înfiinţeze Administraţia Portuară. O parte din consilierii locali spun însă prioritară ar fi monitorizarea decolmatării canalului, pentru ca vaporaşele noi să nu ajungă să se împotmolească în mijlocul canalului.

Pregătiri „marinăreşti”

Ca demers pregătitor pentru livrarea primelor vaporetto achiziţionate de Primăria Timişoara pentru transport public pe Bega, Municipalitatea intenţionează să înfiinţeze Administraţia Portuară Locală. Este conturat şi un proiect prin care se creează această instituţie, cu rază de acţiune de la Uzina Hidroelectrica Timişoara până la limita unităţii administrativ teritoriale a Municipiului Timişoara, adică la Podul Modoş.

Printre argumentele Primăriei Timişoara pentru înfiinţarea Administraţiei Portuare Locale este menţionat faptul că, la ora actuală, Bega poate fi navigată doar de mici ambarcaţiuni în Timişoara – în rest canalul fiind parţial colmatat, şi nu poate fi utilizată nici pentru traficul comercial –, dar şi

trendul ascendent de dezvoltare socio-economică a zonei şi contextul geo-politic favorabil interesului pentru o cale navigabilă facilă la Coridorul Pan-european de transport nr. VII.

Reprezentanţii Municipalităţii susţin că pentru înfiinţarea administraţiei Portului Timişoara se va utiliza infrastructura de transport naval existentă pe Canalul Bega şi că structura este necesară întrucât „în momentul de faţă nu există o autoritate desemnată de către Ministerul Transporturilor cu atribuţii concrete care să administreze infrastructura portului Timişoara, infrastructură constituită din terenuri, acvatorii, construcţii hidrotehnice destinate navigaţiei şi acostării navelor, platforme şi drumuri tehnologice aferente portului Timişoara.”

Colmatarea, un „amănunt” care nu trebuie neglijat

Pe lângă înfiinţarea Administraţiei Portuare şi cumpărarea de vapoare, o parte din consilierii locali spun că Primăria nu ar trebui să neglijeze faptul că vor trebui făcute lucrări de decolmatare, în paralel cu demararea circulaţiei noilor vaporetto pe Bega.

Aceasta în condiţiile în care de la începutul proiectului de reabilitare a malurilor Canalului Bega, derulat de Primăria Timişoara, au existat avertismente că, în lipsa unor dispozitive de protecţie, decaparea pământului va duce la anularea efectelor complicatei şi costisitoarei decolmatări.

Ulterior, chiar reprezentanţi ai Primăriei au vorbit despre necesitatea iniţierii unei noi operaţiuni de curăţare a canalului. Aceasta, deşi au existat avertismente conform cărora lucrările ar putea anula efectele procesului de decolmatare început în 2008 şi terminat în 2010, prin faptul că se decapează malul, iar nămolul ajunge din nou în Bega. 

„Trebuie făcute prospecţiuni, pentru a nu exista zone foarte colmatate şi a avea surprize, odată cu începerea navigaţiei pe Bega. Ar fi trebuit cumpărată măcar o draglină, pe lângă aceste vaporetto, pentru că e ca şi cum ai da în circulaţiei un drum fără să mai faci niciun fel de lucrări de întreţinere. Nu ar trebui să se cumpere o draglină abia când se va constata că nu se mai poate face nimic fără decolmatare”, ne-a declarat consilierul local PNL Simion Moşiu.

Tot în opinia sa, Primăria trebuie să elaboreze şi un regulament strict pentru navigaţia pe Bega şi să ia măsuri pentru retribuirea corespunzătoarea a personalului care va deservi noile vaporaşe. „Dacă nu vom stabili o retribuire corespunzătoare, riscăm să nu găsim personal competent. Cei care îşi iau brevetul de obicei pleacă să lucreze pe nave maritime, unde sunt mai bine plătiţi. Nu va veni nimeni să lucreze pe 1.000 de lei. În plus, va trebui să încheiem repede şi un contract de mentenanţă şi service pentru ambarcaţiuni”, mai spune consilierul local.