Pregătindu-se pentru competiţia aferentă desemnării Capitalei Culturale Europene, Primăria Timişoara va înfiinţa din septembrie o structură nouă în organigramă. Un Birou de Cultură, care se va implica în implementarea proiectelor culturale, alături de o altă structură nouă, Consiliul Consultativ al Organizaţiilor Culturale Independente.

O nouă structură specializată

Pe principiul că nu se poate implica în mod corespunzător în gestionarea activităţilor culturale finanţate sau cofinanţate fără o structură de specialitate, Primăria Timişoara intenţionează să creeze din toamnă un compartiment de specialitate – Biroul de Cultură. Marea provocare este găsirea personalului specializat adecvat pentru această activitate.

„Odată cu modificarea organigramei din toamnă se va înfiinţa şi acest Birou de Cultură. Nu se poate discuta deocamdată de o Direcţie de Cultură, care ar necesita cel puţin 35 de persoane”, declară viceprimarul Dan Diaconu.

Conform Primăriei, după realizarea unei strategii culturale, înfiinţarea acestei structuri reprezintă un pas firesc înainte, nu doar în pregătirile pentru competiţia aferentă desemnării Capitalei culturale europene, dar şi pentru o gestionare coerentă a activităţilor şi proiectelor culturale în care este implicată Primăria.

Foarte mult se mizează şi pe Consiliul Consultativ al Organizaţiilor Culturale Independente, văzut ca un instrument solid de consultare în ceea ce priveşte finanţarea unor proiecte culturale, dar şi în contractarea unor proiecte europene în domeniul cultural. În dezbaterea publică legată de înfiinţarea acestei structuri s-a subliniat că este necesară o mai bună monitorizare a proiectelor culturale finanţate şi că, pentru punerea în aplicare a strategiei culturale „trebuie să existe un proces cel puţin anual de colectare de date statistice şi de răspunsuri sau chestionare sociologice pentru a se vedea care este nivelul de satisfacţie şi unde s-a ajuns în implementarea obiectivelor”.

Este un pas înainte, faţă de obiecţiile iniţiale în momentul în care au început pregătirile pentru competiţia de desemnare a Capitalei Culturale Europene, atunci când au existat acuzaţii că se „merge în orb”, fără o strategie clară şi fără o consultare suficientă a organizaţiilor culturale locale.

„Este necesar ca asociaţiile culturale să aibă un interlocutor în Primărie, reprezentat prin Biroul de Cultură. Trebuie să se ştie cine conduce biroul care sunt membrii, ce competenţe au, pentru că aceste persoane vor lucra cu Consiliul Consultativ al Organizaţiilor Culturale Independente. Trebuie să existe un dialog între cele două entităţi”, s-a precizat la dezbaterea publică organizată la Primăria Timişoara.

Incertitudini la nivel central

Şi dacă pe plan local lucrurile încep să se închege sub forma unor strategii şi parteneriate necesare, pe la structuri de profil centrale ale statului lucrurile nu deloc clare în privinţa viitorului proiectului „Capitală culturală europeană”, indiferent de oraşul care îl adjudecă.

Pe parcursul ultimelor luni s-a remarcat la nivelul Parlamentului lipsa unei strategii clare pentru oraşul care va fi declarat câştigător în urma cursei pentru desemnarea capitalei culturale europene. Ministerul Culturii a fost interpelat pe această temă de către parlamentari, solicitându-i-se să îşi asume un angajament pentru alocarea unui buget exact, etapizat, pe şase ani, pentru oraşul câştigător al competiţiei, cerându-se totodată adoptarea unui memorandum în acest sens în Guvern. „În privinţa adoptării unui memorandum care să răspundă nevoilor financiare ale acestei acţiuni, Ministerul Culturii analizează în prezent posibilitatea lansării unei astfel de iniţiative administrative. Toate informaţiile cu privire la demararea procedurilor necesare în acest sens vor fi publicate pe site-ul Ministerului Culturii şi pe cel dedicat acţiunii”, a fost răspunsul Ministerului Culturii.