Deşi era evident că, în urma săpăturilor din zonă, se vor găsi vestigii arheologice importante, care vor necesita investigare şi conservare, în proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timişoarei se pare că s-a trecut foarte uşor peste aceste “detalii”. Aşa se face că, în prezent, după luni bune de săpături, se vorbeşte despre posibilitatea reconfigurării acestui proiect, în contextul în care toată zona Pieţelor Sfântul Gheorghe, Unirii şi Libertăţii este un imens şantier.

Reproiectare din mers

Deşi reabilitarea centrului istoric ar trebui să înceapă să se apropie de final, după jumătate de an de săpături, aceasta se pare că se va întoarce la faza de proiectare. Potrivit reprezentanţilor Municipalităţii timişorene, anumite etape din proiectul iniţial nu pot continua având în vedere descoperirile arheologice şi diverse situaţii apărute pe şantier. „S-a întârziat pentru că, în urma cercetărilor arheologice care au avut loc, în urma descoperirilor, se impune o reproiectare. Reproiectarea nu se poate face punctual. Pe Strada Fără Nume se putea lucra, dar în pieţe, în Sf. Gheorghe, în Libertăţii, în Unirii, în Ţarcului, acolo se poate lucra în momentul în care avem reproiectarea. De aceea avem anumite întârzieri. Noi nu suntem cu proiectul per ansamblu întârziat. Dimpotrivă, stăm foarte bine. Numai că, dacă ar fi decurs această reproiectare mai repede, se putea deja lucra şi am fi putut cât de curând să finalizam”, declară primarul Nicolae Robu.

Pe zonele în care s-au obţinut avizele de descărcare arheologică, lucrările continuă, în paralel cu reproiectarea. Deocamdată sunt vizate etape mari de proiect pe fiecare zonă – o conductă magistrală de pe strada Grisellini până în strada Savoya, în Piaţa Sfântul Gheorghe se va amenaja un amfiteatru, iar în Piaţa Libertăţii va începe pavarea.

Reprezentanţii Primăriei spun că se lucrează la revizuirea proiectului, pentru că nu s-a putut respecta proiectul iniţial din cauza descoperirilor arheologice, iar anumite faze din proiect nu pot continua. Este nevoie, evident, şi de fonduri suplimentare pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice, iar proiectul modificat trebuie aprobat din nou la ADR Vest.

Fost arhitect-şef al Timişoarei: “Era evident că în zonă se vor face descoperiri arheologice importante”

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei, susţine că proiectul trebuia să se deruleze etapizat şi să ţină cont de un lucru evident de la început; faptul că în zonă se vor face descoperiri arheologice importante. “Iniţial s-a mers pe un concept care viza o reabilitare prudenţială. După aceea s-a mers pe ideea unui proiect care să cuprindă tot. Din punctul meu de vedere, trebuia să se realizeze etapizat această lucrare, ar fi fost mai simplu şi mai eficient. Cât despre faptul că proiectul trebuie modificat din cauza descoperirilor arheologice din zonă, cred că oricine ar fi ştiut că în zonă se vor face astfel de descoperiri. Se ştia, în mare, ce şi unde se va găsi. Nu ştiu de ce proiectantul nu a ţinut cont de aceste chestiuni evidente. Este clar că acest proiect trebuia realizat. Însă nu oricum”, este de părere arhitectul timişorean.

În opinia sa, deşi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusă Piaţa Sfântul Gheorghe, unde se ştia de la început că se vor face descoperiri arheologice importante, care vor întârzia cu mult investiţia propriu-zisă. Această zonă putea face obiectul unui proiect separat. Totodată, ar fi trebuit ca un proiect de o asemenea importanţă şi amploare să aibă un plan de management al proiectului, şi să demareze fără să se studieze efectele pe termen scurt, mediu şi lung ale implementării unei asemenea lucrări.

Surprize apărute pe parcurs

Pe lângă descoperirile arheologice care era evident că se vor realiza în zonă, pentru că ar fi fost greu de crezut că proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timişoarei se va derula fără să apară elemente neprevăzute, cel puţin ciudată a fost încadrarea în această categorie de evenimente a “descoperirii” unei conducte de gaz, care trece prin Piaţa Sfântul Gheorghe.

Astfel, nu descoperirile arheologice sau elementele legate de stabilitatea clădirilor din zonă ar putea să complice destul de mult proiectul de reabilitare al centrului istoric, ci conducta de gaz care în niciun caz nu ar fi trebuit să fie o surpriză, raportată la documentaţia proiectului, care ar fi trebuit să cuprindă acest element, deloc neglijabil.

În lipsa unei pregătiri şi a unui plan de acţiune pentru acest “eveniment”, Primăria Timişoara a aprobat un proiect denumit  Hotărâre privind aprobarea încheierii Convenţiei pentru modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente pe strada Piaţa Sfântul Gheorghe, din Timişoara, aflată în curs de reabilitare în cadrul proiectului Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara. Motivaţia acestui act normativ a fost aproape comică, prin formulare şi descriere. Astfel, se precizează în document, “în urma lucrărilor de construcţii din Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara s-a constatat existenţa unei conducte de gaz care trece chiar pe terenul pe care, conform proiectului de reabilitare, urmează să se realizeze un amfiteatru şi împiedică continuarea lucrărilor de edificare a acestuia”.

Interesante sunt formularea impersonală şi expresia “s-a constatat existenţa”, menită, probabil, să îndulcească concluzia care se desprinde: faptul că, deşi s-a realizat un studiu de fezabilitate amplu şi costisitor, însoţit de documentaţii de şantier la fel de costisitoare, nu s-a constatat existenţa unui elemente extreme de important din zonă, a cărui amplasare nu era în niciun caz clasificată.

“Descoperirea” a dus la discuţii purtate cu reprezentanţii E.On Gaz, în urma cărora s-a hotărât că, pentru continuarea lucrărilor de construcţii privind reabilitarea Pieţei Sf. Gheorghe, conform proiectului, este necesară modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente. Astfel, conducta de distribuţie, de presiune redusă, cu diametru de 63 de milimetri şi în lungime de 40 m, “va fi amplasată în zona plană din apropierea frontului estic al Pieţei Sf. Gheorghe”.

Şi, plecând de la această situaţie, urmează devize de lucrări suplimentare, şi facturi aferente, pentru că a fost invocată prompt Legea 123 din 10 iulie 2012 privind energia electrică şi gazele naturale, care precizează că, în cazul în care, în mod excepţional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate obiective din sectorul gazelor naturale „să se execute o construcţie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificărilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea şi execuţia lucrărilor în sectorul gazelor naturale şi sub condiţia cedării în patrimoniul operatorului a bunului rezultat”.

În acest sens, pentru demararea lucrărilor de proiectare şi execuţie, în vederea devierii conductei, Primăria Timişoara trebuie să încheie o Convenţie pentru modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente în Piaţa Sf. Gheorghe, din Timişoara, prin care să cedeze către EON Gaz Distribuţie SA proprietatea obiectivelor rezultate în urma modificării, din momentul punerii în funcţiune a acestora – fără alte pretenţii patrimoniale sau nepatrimoniale

ulterioare. Totodată, va acorda către E.ON Gaz Distribuţie SA dreptul dreptul de uz, de servitute şi de acces fără alte pretenţii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare, pe toată durata existenţei şi funcţionării conductei de distribuţie, în vederea asigurării siguranţei în exploatare, în condiţiile legii şi ale contractelor dintre cele două părţi.

Evident, “toate costurile ocazionate de modificarea traseului reţelei de distribuţie gazelor naturale se vor plăti din contribuţia proprie a municipiului Timişoara la bugetul proiectului”. După finalizarea analizei, este greu de apreciat la cât de va ridica suma aferentă acestui proiect “colateral” proiectului propriu-zis.

Un proiect-mamut

Proiectul iniţiat de Primăria Timişoara, în mandatul fostei conduceri, are o valoare de 70 de milioane de lei şi presupune reabilitarea a patru pieţe şi zece străzi din oraş, care urmează să devină străzi pietonale. Banii vin de la Uniunea Europeană şi în investiţie sunt prevăzute lucrări de refacere a reţelelor utilitare, pavarea străzilor cu piatră cubică şi schimbarea mobilierului urban. Cele patru pieţe care vor fi reabilitate sunt Unirii, Libertăţii, Sfântul Gheorghe şi Traian. În acelaşi proiect sunt cuprinse şi zece străzi din zona centrală: Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Sergent Constantin Muşat,  Florimund Mercy, Francesco Grisselini, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu, Enrico Carusso şi strada Fără Nume.

În urmă cu un an şi jumătate Municipalitatea a început să achiziţioneze servicii adiacente pentru acest proiect. La începutul discuţiilor, au existat divergenţe legate de cine va suporta costurile reabilitării reţelei electrice şi de gaz din zona centrală a Timişoarei. Poziţia Comisiei Europene a fost fermă, precizând că nu ar finanţa lucrări care ar fi în beneficiul a două societăţi private, respectiv E.On şi Enel. Proiectul este cu atât mai delicat încât reţelele de unităţi din zonă sunt vechi, depăşite atât din punct de vedere tehnic, cât şi al capacităţii, reţelele de comunicare sunt poziţionate aerian, cablurile sunt uzate, cu o durată de exploatare depăşită şi, mai ales, amplasate pe faţadele clădirilor.