Un proiect de lege al senatorului timişean PNL Petru Ehegartner, care propune reglementarea dezbaterilor publice online, ca alternativă la cele clasice, ar putea fi adoptat în perioada următoare, după ce a fost aprobat de Senat şi a ajuns la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. ProDemocraţia – Club Timişoara consider, însă, că această iniţiativă ar putea pune în pericol transparenţa decizională.

Guvernul a dat aviz negativ

Clubul Timişoara al Asociaţiei Pro Democraţia a semnalat că a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor proiectul de lege pentru completarea Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, iniţiat de un parlamentar din Timiş, şi salută avizele negative oferite proiectului de lege de către Guvernul României şi comisiile parlamentare ale Camerei Deputaţilor, afirmându-şi speranţa că membrii Parlamentului României vor da curs avizelor şi vor respinge proiectul de modificare.

Motivaţia demersului APD este dată de faptul că prin conţinutul său, textul legii de modificare afectează interesul cetăţeanului, prin limitarea posibilităţii  acestuia de a beneficia de dezbateri publice faţă în faţă cu reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale. Reprezentanţii APD mai spun că argumentele pentru poziţia lor de a se păstra legea transparenţei în forma sa actuală sunt convergente cu punctele de vedere exprimate în avize, mai ales că şi Guvernul şi Comisiile pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi juridică, de disciplină şi imunităţi de la Camera Deputaţilor au dat aviz de respingere adoptat cu unanimitate de voturi.

„Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că procedurile actuale privind participarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative nu ar trebui înlocuite cu «proceduri virtual», ci eventual, completate de către acestea. Procedurile virtuale nu pot garanta identitatea reală a persoanelor care ar participa la dezbaterea publică şi nici numărul real al acestora. Atâta timp cât nu este reglementat aspectul identificării şi autentificării persoanelor care participă la deciziile virtuale, nu este de dorit ca autorităţile publice să fie nevoite să ia în considerare propuneri de modificare a legislaţiei venite de la persoane a căror identitate este greu de stabilit ulterior şi care nu sunt organizate în asociaţii reprezentative coagulate din rândul societăţii civile. De asemenea, s-a constatat că nimic nu împiedică instituţiile publice să organizeze dezbateri publice pe paginile proprii de internet, nefiind nevoie de modificări legislative în acest sens”, se arată în avizul dat de cele două Comisii ale Camerei Deputaţilor.

Pe aproximativ aceeaşi idee merg şi reprezentanţii Guvernului, care au arătat că nu susţin adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată: „Fără a contesta importanţa mijloacelor de comunicare electronice şi rolul acestora în stimularea participării active a cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, apreciem că procedurile actuale privind participarea cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative nu ar trebui înlocuite de proceduri virtuale.Nu poate fi acceptat nici termenul foarte scurt de 48 de ore, prevăzut în cadrul procedurii virtuale, faţă de termenul de 30 de zile prevăzut în procedura clasică în vigoare.”   

Legea a fost adoptată deja de Senat, la finalul anului 2013 – în calitate de primă Cameră sesizată – cu un rezultat foarte strâns (57 de voturi pentru, 49 de voturi contra şi trei abţineri), venind cu avize negative atât de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi cât şi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

“Ne exprimăm astfel speranţa că la votul din Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, propunerea de modificare a legii transparenţei va fi respinsă”, spun reprezentanţii Pro Democraţia. Proiectul de lege promovează dezbaterile publice virtuale ca o alternativă la cele clasice. Astfel, în iniţiativa legislativă se precizează că dezbaterea publică poate avea loc şi în mediul virtual, pe o secţiune de dezbatere publică, creată pe site-ul oficial al instituţiei publice. Durata dezbaterii pe site-ul instituţiei este de minimum 48 de ore de la data la care s-a anunţat începerea dezbaterii publice. Totodată, iniţiativa legislativă prevede faptul că site-ul oficial al instituţiei publice pe care se organizează dezbaterea publică trebuie să aibă o vechime de minimum trei luni.

“Procedura clasică de dezbatere publică este ineficientă, şi s-a dovedit acest lucru în administraţie. Şi ce nu s-a înţeles este că proiectul meu de lege nu exclude forma clasică a dezbaterii publice, ci dă posibilitatea consultării online. În alte părţi se şi votează online, dar noi rămânem cantonaţi în trecut”, ne-a declarat senatorul iniţiator, liberalul Petru Ehegartner, care a menţionat că-şi va susţine proiectul de lege la Camera Deputaţilor.

Pro Democraţia: “Noi ne dorim ca această lege să nu fie adoptată”

Conducerea Clubului Timişoara al Asociaţiei ProDemocraţia susţine că nu doreşte ca acest proiect de lege să fie adoptat, pentru că în acest caz ideea de dezbatere publică ar putea cădea în derizoriu. “Din punctul nostru de vedere, în varianta adoptării propunerii legislative s-ar limita drastic accesul cetăţenilor la dezbateri faţă în faţă cu reprezentanţii administraţiei locale. Mediul online de dezbatere poate exista, dar trebuie să fie unul complementar. Dezbaterea faţă în faţă este mult mai eficientă”, consideră Marius Matichescu, preşedintele Clubului APD Timişoara.

Votul online, criticat la dezbaterea privind amenajarea Parcului Central

Este greu de apreciat ce efecte va avea adoptarea acestei legi în cazul unor instituţii timişene care, oricum, au mai fost acuzate în ultimii ani că nu stau bine în ceea ce priveşte transparenţa şi deschiderea către cetăţeni.

De pildă, la sfârşitul anului trecut, modalitatea prin care Primăria Timişoara a decis să consulte opinia publică în ceea ce priveşte amenajarea unui parc a creat nemulţumiri ale unor specialişti din domeniul urbanismului şi peisagisticii. Asociaţia Peisagiştilor, secondată de Ordinul Arhitecţilor, preciza atunci că Municipalitatea timişoreană are serioase deficienţe în ceea ce priveşte transparenţa şi că proiecte definitorii pentru dezvoltarea şi aspectul urbei sunt ţinute la secret sau fac obiectul unei consultări publice formale. Obiecţiile au fost legate de felul în care Primăria a înţeles să dezbată şi să decidă implementarea unor proiecte definitorii pentru oraş. Municipalităţii timişorene i-a fost reproşată formala consultare online cu privire la felul în care se doreşte amenajarea Parcului Central. Pentru acest proiect s-a venit, nu se ştie de ce şi în urma cărui concurs de soluţii, doar cu două variante: “O amenajare în stil de grădină vieneză, având ca inspiraţie grădinile din zona Palatului Schonbrunn”, sau una “după model englezesc, după exemplul Buckingham”.

Cele două variante au făcut obiectul unui vot online la care au participat 2.000 de timişoreni, despre a căror pregătire în domeniul peisagisticii nu se poate spune nimic. Chiar şi aşa, o parte dintre cei care au votat au transmis Primăriei şi sugestii, şi nemulţumiri care, ca la oricare dezbatere publică, nu se ştie în ce măsură au fost luate în seamă de cei care au realizat proiectul.  

În legătură cu această modalitate de consultare publică, reprezentanţii Asociaţiei Peisagiştilor au precizat că, practic, în acest caz, cetăţeanul e pus în situaţia de a alege între două soluţii care află într-un punct în care demersurile oricum sunt avansate şi că profesioniştii care ar fi putut aduce un proiect consistent au fost excluşi de la dialog.

Reprezentanţii Asociaţiei Peisagiştilor spun că se poate vorbi despre transparenţă la Primărie în momentul în care consultările publice nu vor mai fi formale, iar soluţiile şi sugestiile propuse în cadrul acestor consultări vor fi luate în calcul şi analizate în Consiliul Local.

Aceştia mai afirmă că, în varianta în care noua lege care duce dezbaterile publice în mediul online ar fi adoptate, ar scădea şi mai mult posibilităţile timişorenilor de a-şi exprima un punct de vedere care să fie luat în seamă în ceea ce priveşte proiectele legate de dezvoltarea Timişoarei.

“Oricum, de anul trecut nu am mai fost informaţi cu privire la vreo dezbatere publică, sau solicitaţi să ne exprimăm un punct de vedere pe vreun proiect al Primăriei Timişoara. Varianta în care dezbaterile s-ar muta în mediul online ar fi, din punctul meu de vedere, o formă de cenzură. Vor fi eliminaţi din start o serie de cetăţeni care nu au acces la internet, şi puţini au interesul de a căuta pe internet, să vadă ce proiecte mai vrea să dezbată online domnul Robu. Nu mi se pare normal să se voteze online, eventual pe Facebook şi să se aplice în teren rezultatul”, ne-a declarat Andrei Condoroş, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, filiala Teritorială Vest.