Conform unui proiect de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii, medicii care vor trata pacienţi în regim privat, în spitale publice, vor primi 50% din suma încasată. Dacă unii văd acest proiect ca pe o posibilitate de motivare şi completare a medicilor din reţeaua de stat, alţii consideră că e un alt pas făcut pentru privatizarea sistemului sanitar de stat, alături de reducerea numărului de paturi din spitalele de stat. Operaţiune care va face ca şi în Timiş să dispară aproximativ 1.400 de paturi.

Medici în regim privat la spitalele de stat

Ministerul Sănătăţii a lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, în dezbatere publică proiectul de Lege privind implementarea Proiectului pilot de creştere a veniturilor medicilor şi echipei medicale, din unităţile sanitare publice cu paturi. Proiectul-pilot ar urma să intre în vigoare la 1 iulie şi să se desfăşoare timp de şase luni.

Potrivit acestui proiect, spune ministrul Eugen Nicolăescu, se va putea realiza o creştere a veniturilor medicilor şi echipelor medicale din spitale pe două căi: prin salarizarea pe performanţă, în baza unor criterii ce vor fi stabilite în normele de aplicare, şi prin posibilitatea de a trata pacienţi proprii, în regim privat, în spitalul public. “Beneficiarii acestor schimbări sunt în primul rând pacienţii, dar şi medicii şi echipele medicale şi spitalele”, susţine ministrul Sănătăţii.

Proiectul de act normativ prevede că fondurile necesare creşterii veniturilor medicilor se asigură din veniturile proprii ale unităţii, după asigurarea în totalitate a drepturilor de personal existente la data intrării în vigoare a noii legi, în condiţiile în care unitatea nu înregistrează plăţi restante către furnizorii de bunuri şi servicii şi după asigurarea condiţiilor optime de funcţionare şi de efectuare a actului medical. Astfel, începând cu 1 iulie, medicii şi echipa medicală care participă la realizarea actului medical pot obţine venituri suplimentare din asigurarea asistenţei medicale ambulatorii sau spitaliceşti în regim privat în cadrul unităţilor sanitare publice, prin internare de zi, respectiv internare continuă.

Condiţiile cumulative pe care medicii trebuie să le îndeplinească pentru a obţine venituri suplimentare din acordarea serviciilor medicale în regim privat sunt: să aibă contract individual de muncă cu normă întreagă sau contract individual de muncă cu timp parţial cu unitatea, să nu desfăşoare activitate medicală suplimentară în sectorul privat, să asigure îngrijirea pacienţilor în regim privat, în afara programului de lucru, cu respectarea bunelor practici medicale şi a normelor, şi să asigure tratamentul pacienţilor din regimul public în mod egal cu cei în regim privat, fără discriminare sau condiţionare, sub incidenţa desfacerii contractului de muncă cu preaviz, prin decizia comisiei de disciplină a spitalului.

Nerespectarea condiţiilor cumulative duce, în cazul medicului, la interzicerea activităţi în regim privat pentru o perioadă cuprinsă între două şi şase luni.

Fondurile rezultate din tratarea pacienţilor în regim privat în spital sunt distribuite astfel: 50% medicului curant, 30% personalului implicat direct în tratarea pacientului respectiv în regim privat şi 20% unităţii.

Pentru tratarea pacienţilor, tot în regim privat, dar în ambulatoriu, procentul alocat medicului este de 70%, conform noului proiect, în timp ce personalului implicat direct în tratarea pacientului îi revine 20%, iar unităţii sanitare, 10%.

“Conducerea unităţii încheie un act adiţional cu medicii care au dreptul la pacienţii proprii, în care se stipulează prevederile legale şi clauzele obligatorii, precum şi condiţiile de despăgubire în cazul nerespectării prevederilor legale”, mai prevede proiectul pus în dezbatere publică săptămâna trecută.

Colegiul Medicilor susţine proiectul

Reprezentanţii Colegiului Medicilor sunt de acord cu proiectul propus de către Ministerul Sănătăţii, susţinând că această formă de suplimentare a veniturilor medicilor se practică în aproape toate statele vest-europene. “Nu este o idee nouă, este un proiect care se implementează de ani buni în toate statele vest-europene. Această opţiune se adresează pacienţilor care nu vor să stea pe liste de aşteptare sau vor să fie trataţi preferenţial de un anumit medic. Eu spun că avantajele sunt comune. Pacienţii nu mai trebuie să aştepte şi pot fi trataţi de către un anumit cadru medical pe care îl preferă. Spitalele obţin un venit în plus faţă de activitatea curentă, lucru valabil şi în cazul medicilor, care îşi pot suplimenta veniturile în acest fel. În plus, pentru spitale e un avantaj că respectivii medici nu mai merg, ca acum, la diverse unităţi medicale private, pentru completarea veniturilor, ci vor rămâne în spital şi vor putea fi folosiţi pentru eventualele situaţii de urgenţă care pot apărea”, ne-a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.

Sanitas Timiş: “Administraţia judeţeană se implică în realizarea de spitale private pe la Giroc, iar spitalul regional promis în Timiş nu se mai face”

Optimismul C.M.R. nu este, însă, împărtăşit şi de către reprezentanţii timişeni ai Sindicatului Sanitas. Aceştia spun că rămâne de văzut cum va arăta legea în varianta finală şi că există rezerve legate de extinderea tot mai mare a segmentului privat în actul medical, lucru care restrânge accesul la tratament al pacienţilor cu posibilităţi materiale reduse.

“Ar trebui ca presa să vină mai des la Prefectură, la celebrele videoconferinţe de vineri. Ar vedea ce aiureală e, de la nivel central, până la nivel local. Intră ministrul Sănătăţii, îşi face numărul, îşi spune discursul, trei sferturi de oră, după care tot felul de lingăi de la nivel local ţin să-i dea asigurări că totul e bine şi frumos în Sănătate. Aşa s-a întâmplat şi cu discuţiile legate de reducerea numărului de paturi de spitale. Ministrul a cerut un plan de management, care nu a fost făcut, şi acum s-a ajuns la o implementare a acestei operaţiuni după cum consideră Ministerul Sănătăţii”, acuză medicul Liviu Cârstea, preşedintele Sanitas Timiş. Acesta estimează că, dacă lucrurile rămân aşa, din spitalele de stat din Timiş vor dispărea peste 1.400 de paturi. “Şi văd că administraţia judeţeană se implică trup şi suflet în proiecte legate de realizarea de spitale private pe la Giroc, şi aflăm că nu se mai construieşte acel spital regional de stat promis în Timiş. Cu alte cuvinte, de ce să se construiască spitale de stat, când se pot construi spitale private? În acest ritm, nu ştiu ce posibilităţi de tratament vor avea în anii următori pacienţii cu venituri mici”, mai spune dr. Cârstea.

Sistemul sanitar de stat pierde teren în Timiş în favoarea celui privat

O dovadă că investiţiile din ultima perioadă în Sănătate, în Timiş, sunt îndreptate mai degrabă către segmentul privat este şi implicarea Consiliului Judeţean într-un parteneriat public-privat pentru construirea unui campus spitalicesc la Giroc. Administraţia judeţeană a decis să înceapă demersurile pentru amenajarea terenului pe care urmează să se realizeze investiţia, prin investiţii de infrastructură şi demolări, deşi, conform unor consilieri judeţeni, nu s-au lămurit aspecte importante legate de acest parteneriat. În plus, dacă proiectul se va concretiza sub forma anunţată de conducerea C.J. Timiş, respectiv o combinaţie între sistemul privat şi cel de stat, având în vedere că, pe judeţ, există aprobat un număr fix de paturi de spital, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secţiilor unor unităţi spitaliceşti de stat.

Prin ordin al Ministerului Sănătăţii, de ani buni există aprobat pentru fiecare judeţ un număr maxim de paturi de spital pentru care spitalele de stat pot încheia contracte de furnizare de servicii spitaliceşti decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate. Cu alte cuvinte, fiecare judeţ are un asemenea număr fix de paturi alocate, care nu poate fi depăşit.

Or, în cazul spitalului ce se doreşte a fi construit în Giroc nu se poate concepe varianta în care va funcţiona doar ca unitate spitalicească în sistem privat, pentru că atunci ar însemna că administraţia judeţeană sprijină o unitate privată. Însă, la o asemenea amploare a investiţiei, crearea unui număr mare de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti cu C.A.S. ar însemna că ele trebuie desfiinţate din altă parte, pentru a nu se depăşi numărul de paturi de spital finanţate din bugetul de stat. Ceea ce înseamnă că apariţia acestui spital, în această formă, ar putea duce la reduceri importante ale numărului de paturi sau chiar la desfiinţarea unor secţii din spitalele de stat existente.

În plus, unii consilieri judeţeni spun că mai trebuie clarificate chestiuni impor­tante înainte ca la nivelul C.J. Timiş să fie demarat acest parteneriat. Ei susţin că nu s-au lămurit în privinţa unor as­pecte importante, şi aşteaptă să se mai vină cu informaţii noi. Astfel, trebuie să se clarifice foarte bine dacă servi­ciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de popu­laţie, şi trebuie lămurită relaţia con­tractuală a acestui spital cu Casa Na­ţională de Asigurări de Sănătate. Con­form aceloraşi aleşi judeţeni, C.J. Timiş pune la dispoziţie un teren valoros şi infrastructura aferentă şi, pentru că este vorba de un parteneriat, trebuie să existe şi nişte obligaţii, dar şi nişte drep­turi clare. Din punctul acestora de vede­re, C.J. Timiş ar trebui să intre în acest parteneriat doar dacă unitatea spitalicească va avea o adresabilitate largă.