Internările fictive descoperite de SRI la Timişoara, la sfârşitul anului trecut, au dus la iniţierea unui proiect de lege în Parlament, care propune ca fiecare asigurat să primească cel puţin anual o situaţie a decontărilor făcute în numele său.

Pacienţii, transformaţi în „agenţi de control”

La sfârşitul anului trecut, ieşea la iveală, la Timişoara, un caz care arăta că bugetul asigurărilor de sănătate, deşi considerat mereu insuficient, continuă să fie viciat de numeroase fraude şi scheme de deturnare. În urma unei investigaţii a SRI, erau publicate detaliile unei investigaţii din care reieşea că mai mulţi medici şi asistente de la Spitalul Athena, din Timişoara, au fost de acord  să facă internări fictive, cu datele personale ale unor bătrâni, pe care le adunaseră în campanii umanitare. 

Acest caz a dus la iniţierea unui proiect de lege, cu şanse mari de adoptare, care propune implicarea în mecanismul de control a celor care plătesc asigurări de sănătate. Cu alte cuvinte, pacienţii vor fi informaţi cel puţin o dată pe an de către Casa de Asigurări de Sănătate asupra datei, tipului, furnizorilor şi valorii serviciilor medicale decontate pe numele lor, prin scrisoare recomandată, trimisă la adresa de domiciliu din baza de date a Casei de Asigurări. Asiguraţii vor avea astfel posibilitatea să sesizeze eventuale nereguli şi să oprească frauda, iar asiguratorul va fi informat asupra serviciilor medicale fictive sau abuzive şi îşi va putea orienta mecanismele de control spre zonele de risc.

Serviciile medicale fictive, precum consultaţii şi internări inexistente, examene de laborator şi explorări imagistice neefectuate, tratamente inventate sau reţete falsificate ajung la 10% din bugetul Ministerul Sănătăţii, după cum se menţionează în motivaţia proiectului de lege. În care se mai spune că această fraudă creează prejudicii pacienţilor care au nevoie de tratament şi afectează desfăşurarea unei activităţi normale în întreg sistemul de sănătate.

În argumentaţia proiectului se precizează că „simptomatică pentru mecanismele şi amploarea fraudei este reţeaua internărilor fictive dintr-un spital privat din Timişoara a creat un prejudiciu estimat la 1,5 milioane de lei. La iniţiativa conducerii au fost făcute 500 de internări fictive utilizând datele personale ale unor bătrâni, pe care le adunaseră în campanii umanitare, sau au fost internate scriptic timp de două zile până şi gravidele prezentate doar pentru controlul periodic al sarcinii.”

„Dacă proiectul nu va fi adoptat, am rezerve legate de bunele intenţii cu privire la reducerea corupţiei”

Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, confirmă faptul că intens-mediatizatul caz de la Timişoara, legat de internările fictive, a dus la promovarea acestui proiect de lege, pe care îl vede ca având şanse mari de adoptare. „Cunosc în detaliu cazul de la Timişoara, iar proiectul meu de lege vine să combată tocmai acest gen de fraude, prin implicarea asiguraţilor în actul de control.  Proiectul de lege nu presupune alocări bugetare şi niciun fel de investiţii, dar poate aduce 200 – 300 de milioane de euro în sistemul de sănătate. Şi este şi foarte uşor de implementat. De aceea, dacă nu va fi adoptat, am rezerve legate de bunele intenţii cu privire la reducerea corupţiei”, ne-a declarat Tudor Ciuhodaru.

În momentul de faţă, nu este însă clară finalitatea cazului decontărilor fictive. Ministerul Sănătăţii a precizat că a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să întreprindă „toate demersurile legale care se impun pentru rezolvarea situaţiei, astfel încât sistemul sanitar şi pacienţii să nu aibă de suferit”. Menţiona, în plus, că apreciază că această situaţie este deosebit de gravă şi îşi „exprima încrederea totală în colaborarea dintre CNAS şi celelalte autorităţi abilitate ale statului că vor fi luate deciziile corecte în conformitate cu prevederile legale, astfel încât vinovaţii să răspundă în faţa legii, iar drepturile pacienţilor la sănătate să fie respectate”.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, cazul de la Timişoara demonstrează încă o dată necesitatea dezvoltării şi intensificării de către CNAS a acţiunilor de control, pentru gestionarea corectă a banilor asiguraţilor români şi, implicit, pentru apărarea dreptului la sănătate al pacienţilor.