„Acuzaţiile de incompatibilitate aduse de A.N.I. au motivaţii politice”

Susţine deputatul Niculae Mircovici, cercetat pentru conflict de interese

Niculae Mircovici portretCurtea Constituţională a României a devenit a treia Cameră din Stat, acuză secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici, care apreciază că, în cazul său, acuzele de incompatibilitate aduse de A.N.I. au motivaţii politice şi că acestea poartă amprenta implicării fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. În plus, susţine Nicolae Mircovici, nicăieri în lume parlamentarii nu sunt funcţionari publici, iar conflictul de interese nu este considerat penal. 

Deputatul Mircovici se disculpă

Niculae Mircovici, deputat de Timiş din partea Grupului Minorităţilor Naţionale şi secretar al Camerei Deputaţilor, respinge acuzele care i se aduc de către reprezentanţii A.N.I., potrivit cărora acesat se află în conflict de interese şi opinează că acuzele au la bază o serie de raţiuni şi motivaţii de ordin politic. Neculai Mircovici pledează nevinovat şi apreciază că acuza de incompatibilitate, invocată pe motiv că şi-ar fi angajat soţia în calitate de referent în cadrul propriului birou parlamentar, în perioada ianuarie 2009 – iunie 2010 este nefondată. În plus, susţine el, soţia sa nu a prejudiciat în niciun fel Statul român, pentru că, motivează el, ar fi obţinut venituri mai mici decât ar fi obţinut dacă ar fi rămas în continuare angajată la vechiul loc de muncă, la Departamentul Financiar al Centrului Militar Judeţean Timiş. De unde, spune Niculae Mircovici, aceasta ar fi ieşit în şomaj, cu doar un an înainte de vârsta de pensionare, după desfiinţarea postului. Urmare a acestei situaţii, soţia deputatului Niculae Mircovici a fost angajată însă la biroul parlamentar deţinut în Timişoara de Niculae Mircovici. De unde, spune acesta, după un an şi jumătate a ieşit la pensie, întrunind condiţiile de pensionare anticipată.

„O victimă a Codului Penal elaborat de Monica Macovei”

Niculae Mircovici acuză că, în cazul său, nu au fost respectate prevederile Codului de Procedură Penală. Acesta mai spune că întreg cursul dosarului a fost accelerat, parcurgându-se cu rapiditate etape, din noiembrie 2013, de când i-a fost adusă la cunoştinţă acuzaţia venită din partea A.N.I. şi până în prezent, fapt care, susţine el, probează o pregătire prealabilă a dosarului. Niculae Mircovici anunţă că a atacat deja decizia A.N.I. în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti. Neculai Mircovici mai acuză că textul Codului de Procedură Peenală este viciat şi se impune remediat, căci, spune motivează, „parlamentarii nu sunt funcţionari publici. Şi aceasta nu doar în România, ci în niciuna dintre ţările lumii”. Mai mult decât atât, adaugă deputatul Neculai Mircovici, „conflictul de interese nu are caracter penal în nicio ţară a Uniunii Europene”.

Deputatul Mircovici este de părere că în România „se urmăreşte în mod deliberat decredibilizarea Parlamentului şi a parlamentarilor”, în vreme ce, mai reclamă acesta nemulţumit, „Curtea Constituţională a devenit a treia Cameră din Stat”. Situaţia, susţine Niculae Mircovici, îi poate fi imputată în mare măsură fostului ministru al Justiţiei, actualul europarlamentar Monica Macovei, pe care o acuză de lipsă de obiectivitate în aprecierea unor persoane şi de elaborarea unui Cod Penal menit să servească unor interese de natură politică.

Conflict de interese semnalat de A.N.I.

Potrivit referatului întocmit de A.N.I. la începutul lunii noiembrie 2013, în cazurile  eputaţilor Niculae Mircovici, Adrian-Miroslav Merka, Mircea Grosaru şi Luminiţa Iordache, s-a constatat infracţiunea de conflict de interese.

Deputatului Niculae Mircovici i se impută faptul că a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă în baza căruia soţia sa a fost angajată, în intervalul 5 ianuarie 2009 – 15 iunie 2010, în funcţia de referent la Biroul Parlamentar deţinut de acesta în Circumscripţia electorală nr. 35, Timiş, obţinând astfel un venit net în sumă toală de 20.387 de lei. În cazul deputatului timişean, incriminate sunt posibila încălcare a dispoziţiilor articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care prevede că „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”, precum şi nerespectarea dispoziţiilor articolului 70 din Legea 161/2003, potrivit cărora „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.

Print Friendly, PDF & Email