Numărul mare de contestaţii ale unor proceduri de atribuire iniţiate de către Primăria Timişoara anul trecut ridică un semn de întrebare, mai ales că o bună parte din aceste contestaţii dau câştig de cauză contestatarilor, ducând la refacerea procedurii de achiziţie. Lucru care tergiversează demararea unor investiţii şi indică faptul că există probleme în ceea ce priveşte întocmirea corectă a documentaţiei de atribuire, la Municipalitatea timişoreană.

Contestaţii în serie

În urmă cu câţiva ani, când contestarea contractelor de achiziţii publice era „la liber”, numărul de proceduri de atri­buire de contracte contestate nu însemna mare lucru în cazul unei instituţii, pentru că se ştia că sunt participanţi la procedu­ra de atribuire care contestă chiar dacă nu au dreptate. Acum situaţia s-a schimbat, contesta­ţia presupunând şi o miză fi­nanciară din partea contesta­tarului. De aceea, nu se mai fac contestaţii doar de dragul con­testării, agenţii economici în cauză apelând la o asemenea procedură doar când au un anu­mit grad de siguranţă că vor câştiga acţiunea.

Primăria Timişoara a fost, şi anul trecut, o prezenţă activă la Consiliul Naţional de Solu­ţio­nare a Contestaţiilor, unde s-a numărat printre instituţiile pu­blice cu cele mai multe pro­ceduri de achiziţie contestate. La unele proceduri contestate, care vizau investiţii importante pentru municipiu, C.N.S.C. a dat dreptate contestatarilor, arătând că documentaţia de atribuire a fost întocmită prost de către unele structuri de spe­cialitate din subordinea Pri­măriei. Exemple în acest sens sunt destule. Contestată a fost de exemplu, extinderea Corpu­lui B la Secţiile de Chirurgie, Prematuri şi Laborator Pneu­mo­ftiziologie şi reabilitarea clă­dirii existente la Spitalul „Louis Ţurcanu”, din Timişoara, unde contestatarii au solicitat C.N.­S.C. să constate că în S.E.A.P. au fost publicate solicitări de clarificări, pentru care autori­tatea contractantă, Primăria Timişoara, nu a oferit răspun­suri concludente şi „să se con­state că autoritatea contrac­tantă solicită ofertanţilor întoc­mirea de documente în afara prevederilor legale”. În urma analizării contestaţiei, C.N.S.C. a dat dreptate agentului econo­mic în cauză şi a solicitat Pri­măriei să răspundă solicitărilor de clarificări, cu decalarea co­respunzătoare a termenului de depunere a ofertelor. Cu alte cuvinte, procedura de atribuire, şi aşa întârziată, a fost tergi­versată din cauză că procedu­rile aferente procesului de achi­ziţie nu au respectat legea.

Extinderea reţelei de trolei­buz în zona Dumbrăviţa (acce­sibilizarea zonei prin extinderea reţelei de troleibuze Timişoara – Dumbrăviţa) este un alt con­tract al Primăriei contestat cu succes anul trecut, şi a cărui soluţionare a fost publicată de C.N.S.C. în primele acestui an, Consiliul precizând că obligă Primăria la clarificarea ofertei, la reevaluarea ofertelor  ope­ratorilor economici implicaţi, la emiterea unui raport inter­me­diar cu ofertanţii care vor fi ad­mişi la etapa de licitaţie elec­tronică şi la întocmirea unui nou raport al procedurii de atribuire după respectiva etapă.

La un alt contract celebru, tot anul trecut, care vizau lu­crări de execuţie a racordării la reţeaua metropolitană exis­ten­tă de fibră optică pentru rea­lizarea sistemului de suprave­ghere pentru creşterea sigu­ran­ţei şi prevenirea criminalităţii în Timişoara C.N.S.C. a admis, în noiembrie 2013, una dintre contestaţii, anulând rezultatul procedurii organizate de Muni­cipalitate. Lucru care, evident, a complicat atribuirea proiec­tului şi demararea investiţiei.

Un alt contract al Munici­palităţii la care C.N.S.C. a dat câştig de cauză contestatarului, dispunând reluarea procedurii de atribuire, prin stabilirea ofertei câştigătoare dintre ofer­tele admisibile, conform crite­riului de atribuire stabilit în do­cumentaţia de atribuire, a vizat lucrări de întreţinere şi repa­rare fântâni publice ornamen­tale în Timişoara.

Faimosul proiect de reabi­litare a spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului a fost şi el contestat anul trecut, iar o parte din contestatari au avut câştig de cauză. Primăria s-a ales cu anularea procedurii de atribuire care, spune C.N.S.C., nu respecta legea. Astfel, o lucrare care ar fi trebuit şi ar fi fost mult mai bine să înceapă în vară, a ajuns să fie iniţiată abia în toamnă-iarnă, când nu se poa­te lucra la fel de bine. În a­cest caz miza era mare, pentru că se putea pune în pericol inclusiv finanţarea europeană a proiectului, prin nerespectarea termenelor indicate şi accep­tate în proiect.

Acestea sunt doar câteva exemple de investiţii a că­ror derulare sau iniţiere a fost complicată sau tergiversată din cauză că Municipalitatea, prin compartimentul de specia­litate, nu a întocmit aşa cum tre­buie documentaţia de atri­buire sau nu a respectat eta­pe­le şi pro­cedurile legale în cazul atri­buirii.

Primarul a cerut S.R.I. să elucideze cauzele tergiversării unei licitaţii

Antologică a fost şi situaţia din vara acestui an, când con­du­cerea Primăriei Timişoara solicita  intervenţia S.R.I. pen­tru a elucida cauzele ce au dus la tergiversarea licitaţiei pen­tru construcţia incinerato­rului de deşeuri de la Chişoda. Însă o parte din motive ar fi tre­buit căutate chiar în in­teriorul in­sti­­tuţiei, întrucât C.N.S.C. a con­statat încă din 2012 necon­formităţi la caietul de sarcini întocmit de Pri­mă­rie, ne­con­formităţi care, prin contesta­ţiile pe care le-au ge­ne­rat, au contribuit şi ele la întârzierea proiectului.

„Este o investiţie în va­loare de 60 de milioane de euro fără TVA, aproape 75 de mi­lioane de euro cu TVA. Sesizez public S.R.I. să investigheze ce se ascunde în spatele acestor contestaţii repetate care ne împiedică să realizăm acest incinerator deosebit de impor­tant pentru Timişoara”, spu­nea, în iunie 2013, primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Ancheta cerută S.R.I., că­ruia i se solicita „să analizeze puţin, să vadă dacă nu sunt nişte interese oculte ale unora” ar fi trebuit mai degrabă făcută pe plan intern, la societăţile şi departamentele din subordinea Primăriei, care s-au ocupat de această procedură de atribuire. C.N.S.C. a făcut publice o parte din documentele de soluţiona­re a contestaţiilor făcute pen­tru acest proiect, şi din aces­tea re­iese că măcar o parte din vina pentru tergiversarea pro­iectu­lui o poartă chiar unele struc­turi specializate din sub­ordinea Municipalităţii timi­şorene, fiind o serie de necon­formităţi şi greşeli confirmate în cea mai importantă docu­mentaţie de achiziţie – caietul de sarcini. C.N.S.C. a cerut astfel eliminarea din capitolul „Lucrări de construcţii din ca­ietul de sar­cini” a pasajelor ero­nate în ca­re se face refe­rire la lucrări de modificare, reabilitare, restau­rare a lu­crărilor de construcţii, precum şi actualizarea caie­tu­lui de sarcini şi a modelului de on­tract sectorial de lucrări cu in­formaţii precise referitoare la cuantumul sau limitele de ne­go­ciere a daunelor contractua­le. C.N.S.C. specifica în acest context că procedura putea continua abia după efectuarea acestor modificări şi publicarea lor pe portalul de achiziţii pu­blice SEAP.

Primăria Timişoara are tradiţie în contestarea unor proceduri de achiziţie publică

Nenumăratele contestaţii ale unor proceduri de atribuire ale Primăriei Timişoara nu au fost conjuncturale, în sensul că nu a existat niciun vid legislativ sau vreo portiţă legală prin care să se relaxeze legislaţia legată de procedurile de con­testare, ce au devenit mai re­strictive încă de acum câţiva ani.

„Finalizăm în aceste zile raportul anual al instituţiei şi pot spune că numărul de con­testaţii înregistrate la instituţia noastră în 2013 a fost similar cu cel din 2012”, ne-a declarat Ovidiu Zară, purtător de cu­vânt al C.N.S.C.

De altfel, la Primăria Timi­şoara pare să existe o tradiţie legată de contestări ale unor proceduri de achiziţie publică, rămase din mandatul trecut şi continuate în actuala formulă. În 2012, într-un clasament al instituţiilor publice cu cele mai multe contestaţii ale unor pro­ceduri de atribuire a unor con­tracte de achiziţie de bunuri sau servicii din bani publici întocmit de către A.N.R.­M.­A.P., Timişul era reprezentat de Primăria Timişoara, clasată pe locul 12 pe ţară, cu 34 de proceduri de atribuire con­tes­tate pe an, dintre care aproa­pe o treime, zece, mai precis, au fost câştigate de către firmele care au făcut contestaţia.

„Este clar că există defi­cienţe legate de înţelegerea precisă a procedurilor de atri­buire, iar numărul mare de contestare a acestor atribuiri, care dau şi dreptate contes­tatarilor ne poate duce cu gân­dul la faptul că există o pro­blemă la nivelul comparti­men­telor sau structurilor spe­cia­lizate pe achiziţii din subordi­nea Primăriei”, spune consilie­rul local P.D.-L. Ştefan Con­stantin Sandu.