Nicio avere confiscată în ultimii doi ani, la Timişoara

Muncă patriotică, fără remuneraţie, la Comisia de Cercetare a Averilor

dosare in instantaÎn 2011, odată cu noua versiune a Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, au fost reînfiinţate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel. Noua lege nu a prevăzut, însă, chestiuni menite să eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe şanse ca activitatea lor să devină mai eficientă nu se întrevăd. Judecătorii care activează în aceste comisii nu primesc în continuare niciun leu pentru activitatea lor.

 

Muncă neplătită de cercetare a averilor

Deşi Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel din ţară nu au avut o activitate extraordinară în perioada 2001 – 2007, când aceste structuri au funcţionat încontinuu, în 2011 s-a decis reînfiinţarea lor. Din start, însă, s-a plecat de la o premisă cel puţin ciudată. Astfel, această activitate de control al averilor, care presupune o răspundere destul de mare şi o documentare amplă, a fost transformată în “muncă patriotică” pentru judecători, care nu primesc niciun leu pentru această activitate.

Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara are şase membri, care nu beneficiază de remuneraţie. „Comisia de Cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara are în componenţă doi judecători şi un procuror. Au mai fost numiţi trei judecători ca membru supleanţi. Membrii Comisie nu beneficiază de remuneraţie”, spune coordonatorul Biroului de informare şi relaţii publice al Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cristian Pup.

Or, este evident că, atâta vreme cât este o muncă suplimentară neremunerată, nimeni nu se poate aştepta la rezultate extraordinare. Această greşeală repetă una din trecut când, din 2005 până în 2007, membrii acestei comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaţia lor, din cauza schimbării legislaţiei. Atunci, peste 90% dintre cazurile instrumentate de Comisia timişoreană, până în momentul în care şi-a încetat activitatea, în 2007, s-au finalizat cu ordonanţe de clasare.

Nicio avere confiscată în ultimii doi ani

TIMPOLIS a solicitat Curţii de Apel Timişoara să precizeze câte sesizări a realizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara către instanţe pentru confiscarea unor bunuri materiale obţinute ilicit şi câte din aceste cereri au fost rezolvate favorabil de către instanţele sesizate. „Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nu a sesizat instanţa în niciun dosar”, ne-au transmis reprezentanţii Curţii de Apel Timişoara.

Totodată, TIMPOLIS a solicitat instanţei timişorene pe lângă care funcţionează Comisia de Cercetare a Averilor să precizeze câte sesizări a primit Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în anii 2012 şi 2013 şi cum au fost soluţionate. “În anul 2012 au fost înregistrate două sesizări la Comisia de Cercetare a Averilor. Prima a fost o plângere formulată de Agenţia Naţională de Integritate împotriva unei ordonanţe pronunţată de Comisie, şi a fost respinsă ca inadmisibilă, iar a doua a fost soluţionată prin clasarea cauzei”, răspund reprezentanţii Curţii de Apel Timişoara. Iar anul trecut, “Comisia a fost sesizată cu două plângeri împotriva unor ordonanţe, respinse ca inadmisibile, şi cu două sesizări aflate în curs de soluţionare.”

De altfel, pe acest segment, structura cu competenţe directe, care trebuie să lucreze cu Comisia de Cercetare a Averilor, respectiv Agenţia Naţională de Integritate, nu s-a remarcat cu o activitate ieşită din comun, raportată la instanţele din Timiş, fiind intens mediatizat un caz din seria “aşa nu”. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timişoara, prin care A.N.I. se judeca cu un agent vamal timişean, s-a terminat brusc anul trecut, din cauza neplăţii unei taxe de timbru în valoare de… patru lei.

Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al A.N.I. prin care se constata că un agent vamal care făcea parte din celebrul “lot Moraviţa 1” ar fi dobândit bunuri şi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea A.N.I., Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a efectuat o anchetă ale cărei concluzii au fost diferite de cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind că vameşul şi-a dobândit averea în mod licit. A.N.I. nu a renunţat şi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. După aproape un an de judecată, magistraţii de la Curtea de Apel Timişoara au emis o sentinţă prin care cererea A.N.I. este respinsă. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanţelor, just.ro: “Instanţa anulează ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A.N.I.”.

Prin prisma acestui caz, este greu de apreciat relaţia dintre Comisia de Cercetare a Averilor de pe plan local şi A.N.I. Aceasta preciza că a stabilit un interval de timp clar în care trebuie rezolvate cazurile înaintate, astfel încât cercetările să nu se întindă pe o perioadă prea mare de timp: “Există un termen de recomandare de trei luni pentru soluţionarea sesizării înaintate de A.N.I., potrivit legii”.

Un istoric inofensiv

Palatul Dicasterial TimisoaraRămâne de văzut cum vor derula pe mai departe aceste structuri activitatea de control a averilor. În forma veche, în perioada 2001 – 2007, aceste comisii de cercetare a averilor au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. La nivel naţional, din cele aproximativ 400 de cazuri cercetate de-a lungul existenţei lor, s-a ajuns doar la două cazuri de confiscare a averii. Şi atunci doar cu intervenţii repetate din partea societăţii civile. Este vorba de cazuri notorii, cum e cel al fostului primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu.

Şi în Timiş a funcţionat aproape un deceniu această structură, care avea rolul de a cerceta cazurile în care se suspecta că anumiţi funcţionari publici şi-ar fi dobândit averea prin metode ilicite. Astfel, Comisia putea sesiza Parchetul, în cazul în care constata infracţiuni de domeniul penalului, se putea ajunge la trimiteri în judecată şi chiar la confiscarea averilor. Însă în ultimii cinci ani de activitate a acestei structuri, până la desfiinţarea ei, nu s-a înregistrat nici măcar un singur caz de confiscare a averii, şi nu doar în Timiş, ci pe toată raza de acoperire a Curţii de Apel Timişoara – în Timiş, Arad şi Caraş-Severin.

Bilanţul ultimilor ani de activitate este sugestiv. În 2005, Comisia a făcut anchete în cinci dosare, toate finalizate cu ordonanţe de clasare. În 2006, a avut patru dosare, şi ele terminate cu ordonanţe de clasare. În 2007, ultimul an de funcţionare al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pe lângă două dosare încheiate, cu ordonanţe de clasare, s-a ajuns la o trimitere în judecată, procesul trenând până în aprilie 2011, când dosarul a fost închis prin hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Deci, în ultimii cinci ani, Timişul nu a avut vreun caz notabil de confiscare a averii. Fosta conducere a D.N.A. Timişoara preciza că nu a primit nici măcar o singură informaţie sau o solicitare de colaborare din partea fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Oricum, din 2005, membrii acestei Comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaţia lor, pentru că „s-a abrogat articolul care prevedea cuantumul retribuţiei lunare cuvenite membrilor Comisiei, prin urmare aceştia nu au mai fost retribuiţi pentru activitatea desfăşurată”.

Centrul de Resurse Juridice, care a făcut o analiză a activităţii fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, preciza că în unele cazuri sursele de venit acceptate pentru unii funcţionari publici cercetaţi erau hilare, dând ca exemple faptul că aceştia afirmau că au dobândit în perioada cercetată importante sume de bani din creşterea sistematică a porcilor în gospodărie proprie şi apoi vânzarea acestora, că unii au câştigat miliarde de lei vechi din cultivarea în mod intensiv a legumelor, iar alţii şi-au făcut averi din veniturile suplimentare realizate cu ocazia nunţii şi a botezului copilului.

În concluzie, conform Centrului de Resurse Juridice, bilanţul verificărilor făcute la Timişoara între 2000 şi 2007 de fosta Comisie de Cercetare a Averilor  a fost următorul: 32 de ordonanţe de clasare, un dosar respins şi două trimiteri în judecată. În cele două cazuri, prin sentinţe civile din 2005 se dispunea închiderea dosarului. Sentinţele nu au fost atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, devenind definitive şi irevocabile.

Bilanţ de activitate pe cinci ani

32 de ordonanţe de clasare, un dosar respins şi două trimiteri în judecată. În cele două cazuri, prin sentinţe civile din 2005 se dispunea închiderea dosarului. Sentinţele nu au fost atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, devenind definitive şi irevocabile.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro