Deşi este de înţeles că, la o instituţie de mărimea şi importanţa Primăriei Timişoara, angrenarea în diverse procese este inevitabilă, totuşi numărul acestora continuă să rămână extrem de mare. Primăria este în prezent parte în peste 6.300 de procese, dintre care aproape 600 sunt de anul trecut.

Contabilizarea proceselor pierdute, aşteptată de consilieri locali

Una dintre promisiunile actualei echipe de la conducerea Municipalităţii timişorene viza şi reglementarea problemei miilor de procese în care este angrenată Primăria Timişoara, pentru că orice proces al unei instituţii publice nu este o veste bună, din punct de vedere al contribuabililor, dacă se ţine cont de banii, tim­pul şi funcţionarii publici implicaţi în gestionarea res­pec­tivei acţiuni.

Cu toate acestea, numărul de procese a continuat să rămână mare, Primăria Timişoara fiind angrenată în prezent în 6.376 de procese, dintre care 586 s-au adăugat la “colecţie” anul trecut. Dintre aceste procese, aproape 500 au ajuns până la ultima instanţă posibilă – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ceea ce înseamnă că Primăria investeşte de ani buni resurse materiale şi umane în respectivele acţiuni, ţinând cont că au trecut prin cel puţin trei instanţe până în prezent.

“S-a urmărit asigurarea reprezentării instituţiei în toate litigiile existente atât în procesele din Timişoara, cât şi în alte localităţi, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În medie, zilnic au existat între 20 şi 50 de dosare la diferite instanţe”, spun reprezentanţii Serviciului Juridic al Primăriei Timişoara.

În raportul anual al Serviciului sunt prezentate câteva cazuri încheiate cu bine de către Primărie, unul dintre ele vizând celebrul proiect de creare a unui adăpost de zi pentru oamenii străzii, pe strada Telegrafului, unde funcţionează acum Cantina socială. Proiectul, deşi beneficia de finanţare a europeană, a fost suspendat temporar de către o acţiune în instanţă a unor proprietari din zonă, care susţin că un asemenea adăpost pe strada lor ar putea scădea valoarea zonei şi a proprietăţilor. Anul trecut, Serviciul Juridic al Primăriei a reuşit să câştige acest proiect, care se întindea de destul de multă vreme şi risca să ducă la blocarea finanţării. “Un dosar important este cel cu nr. 9092/30/2011 al Tribunalului Timiş , care a avut ca obiect acţiunea de chemare în judecată formulată de către: Asociaţia de Proprietari din Timişoara, strada Telegrafului, în contradictoriu cu instituţia noastră, prin care s-a solicitat suspendarea si anularea Hotărârii referitoare la completarea activităţii cu un serviciu social nou – Cantina Socială cu Centru de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost”, spune Serviciul Juridic al Primăriei. Tribunalul Timiş a respins acţiunea proprietarilor de pe Telegrafului, care au formulat recurs. Curtea de Apel Timişoara a respins recursul, iar construcţia Centrului poate începe. “Menţionăm că acest proiect este unul cu finanţare europeană, derularea acestuia realizându-se şi mulţumită eforturilor depuse de juriştii instituţiei noastre”, ţine să precizeze Serviciul Juridic al Primăriei.

Şi dacă victoriile notabile în instanţă sunt consemnate, din raport lipsesc, ca, de altfel, şi în ultimii ani, situaţiile legate de raportul proceselor pierdute şi câştigate. Aceasta, deşi chestiunea a interesat şi consilierii locali. Reprezentanţii grupului de consilieri locali al P.D.-L. spuneau, în acest context, că au sesizat existenţa unui număr foarte mare de procese şi au solicitat, într-o intervenţie formulată în Consiliul Local, să se prezinte o situaţie cu numărul exact de procese în care e implicată instituţia, precum şi o situaţie cu numărul de acţiuni pierdute şi câştigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai relevantă. Consilierii spun că s-a făcut această solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primăriei în anumite litigii, dar, din păcate, nu s-a primit niciun răspuns la cererea lor. 

Retrocedările, eterna problemă

Revendicările şi retrocedările continuă să rămână, cu toată atenţia şi toate scandalurile de care au avut parte în ultimii ani, o constantă în litigiile şi activitatea de verificare a Serviciului Juridic al Primăriei. 91 de revendicări sunt încă pe rol, revendicări în care Primăria Timişoara e parte procesuală activă. Şi, cu tot scandalul făcut pe această temă, la Primăria Timişoara continuă să apară cereri neîndreptăţite de restituire. “Primăria Timişoara a emis în baza Legii nr. 10/2001, în anul 2013, 66 de dispoziţii, dintre care 12 de restituire în natură a imobilelor, constatându-se că persoanele ce revendică sunt îndreptăţite potrivit legii, opt dispoziţii de restituire în natură şi acordare de despăgubiri, o dispoziţie de respingere a cererilor de restituire în natură şi de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, 29 de dispoziţii de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent şi 16 dispoziţii de respingere a notificărilor”, spun reprezentanţii Serviciului Juridic al Primăriei.

Retrocedarea unui corp al Spitalului de Copii, un proces care se judecă de şapte ani

Un aspect notabil este faptul că Primăria s-a dovedit a fi consecventă în procesul ce vizează un corp al Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu” care a fost retrocedat de către Ministerul Sănătăţii, deşi fusese construit de către stat.

Corpul de clădire nou a fost intabulat în 2004. După care, în 2006, imobilul în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sănătăţii. Însă, ca “bonus”, alături de clădirea care a aparţinut fostului proprietar a fost restituit şi corpul de clădire nou, construit de spital din bani publici.   

Zilele trecute, Serviciul Juridic a făcut public faptul că, pe această speţă, se judecă de mai bine de şapte ani. Procesul a fost iniţiat în 2006 şi prin acesta s-a solicitat anularea deciziei de retrocedare emisă de Ministerul Sănătăţii, invocându-se faptul că Ministerul Sănătăţii nu era competent să se pronunţe pe retrocedarea imobilului, atâta timp cât acesta era dat în administrarea Primăriei. “De asemenea, s-a invocat faptul că Ministerul Sănătăţii a dat mai mult decât a preluat Statul Român de la revendicatoare, întrucât prin decizia atacată a dat un corp de clădire care a fost edificat de către Statul Român”, precizează Serviciul Juridic al Primăriei. În ianuarie 2007,Tribunalul Timiş a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. În 2007 Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea formulată de Municipiul Timişoara.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti Primăria a făcut apel, dosarul ajungând pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Această instanţă a admis apelul şi a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Timiş, adică acolo de unde a plecat. Printr-o sentinţa dată abia anul trecut Tribunalul Timiş a admis acţiunea

formulată de Municipiul Timişoara, dispunând restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea persoanei care a făcut revendicare, “şi obligarea acesteia la lăsarea în deplină proprietate şi liniştită posesie a menţionatului imobil în favoarea Primăriei”. A urmat un apel, respins de Curtea de Apel Timişoara. “Până în prezent decizia menţionată nu figurează în evidenţele Serviciului Juridic ca fiind atacată cu recurs”, declară oficialii Primăriei.

Extrem de ciudat în acest caz este că, deşi Municipalitatea se judecă de aproape şapte ani pe această speţă, şi fostul primar Gheorghe Ciuhandu declara că a sesizat instituţiile competente încă de atunci cu privire la lipsa de temei legal a retrocedării făcute de Ministerul Sănătăţii, abia în 2013 D.N.A. a confirmat oficial că anchetează modul în care s-a făcut retrocedarea suplimentară a corpului Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu”, de pe strada Iosif Nemoianu. Deocamdată, însă, nu are învinuiţi în acest dosar.

Consilierul local P.D.-L. Maria Sărăcan declară că nu se poate aprecia, fără studierea dosarelor, dacă Primăria s-a implicat cu toate resursele disponibile în aceste procese de revendicare pierdute de-a lungul anilor. Ceea ce este cert, mai spune ea, este că problema ar trebui căutată mai degrabă în instanţă, pentru că acolo s-au făcut retrocedări pe baza unor documentaţii nu foarte clare, ale unor pretinşi moştenitori. “Nu contează atât de mult cât de bine a fost reprezentată Primăria, cât faptul că instanţa trebuia să facă deosebire între un act autentic şi unul contrafăcut. În momentul în care apar trecute din senin pe cartea funciară nişte persoane care nu au nicio documentaţie justificativă, nu se poate să nu se pună nişte semne de întrebare. La Timişoara s-a retrocedat prea repede, prea mult şi în nişte condiţii nu întotdeauna clare”, mai spune Maria Sărăcan.

O premieră care ar fi meritat susţinută mai departe

Şi tot în domeniul revendicărilor, în 2011 Primăria Timişoara a dat publicităţii un caz în care a putut demonstra negru pe alb promovarea unei acţiuni de revendicare cu acte false, de către un pretins moştenitor. Este vorba despre procesul pentru imo­bilele de pe strada Romulus, numerele 42 şi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetăţean ma­ghiar, pe aceste imobile, pe ba­za revendicării, s-a bazat, spu­ne Municipalitatea timişo­rea­nă, pe un act administrativ ce s-a demonstrat a fi un fals. Primăria Timişoara a ce­rut să se constate în instanţă că falsul proprietar s-a inta­bulat în mod fraudulos în car­tea funciară şi a cerut resta­bilirea situaţiei anterioare de carte funciară, în sensul reîn­scrierii dreptului de pro­prie­tate al Statului Român asupra imobilelor respective. De­mersul a fost admis de Jude­cătoria Timişoara, printr-o sentinţă definitivă şi ire­vo­cabilă. A fost un prim pas salutar, făcut pe un segment care ar trebui să intereseze mult mai mult Municipalitatea timişo­reană. Din păcate, în 2012 şi 2013 acest gen de acţiuni au lipsit din rapoartele Serviciului Juridic al Primăriei Timişoara, şi rămâne speranţa că nu au fost doar nişte cazuri izolate, pentru că sunt prea multe sesizări legate de imobile de patrimoniu pierdute de Municipalitate în instanţă pe baza unei documentaţii controversate.