Foto: Ştefan Both

Lucrarea unui artist turc participant la Bienala Art Encounters, o pictură 3D realizată pe strada pietonală Mărășești, din Timişoara, a fost vandalizată, zilele trecute. „Timișoara este un oraș în care libertatea de expresie și dialogul sunt lucruri firești, iar intoleranța și prejudecățile trebuie combătute și o dezbatere reală asupra lor ar fi necesară”, spun organizatorii Bienalei.

Reprezentanţii Art Encounters 2019 reamintesc că artistul Ahmet Öğüt a creat special pentru Bienală o pictură digitală anamorfică amplasată în mijlocul străzi pietonale Mărăşeşti, lucrare numită Istoria Altfel: Socialistul otoman Hilmi și apărătoarea drepturilor femeilor otomane, Nuriye.

„Istoria otomană de abia vizibilă a orașului este cea evocată aici: orașul a fost sub stăpânirea turcilor din 1551 până în 1716, dar există foarte puține urme vizibile în peisajul urban. Nici moștenirea nu este vie printre locuitori. După ce s-a consultat cu istorici locali și a vizitat puținele rămășițe ale perioadei otomane, Öğüt a readus la viață această istorie, subliniind două aspecte care sunt «de două ori» invizibile, și anume moștenirea socialistă și mișcarea de emancipare a femeilor”, explică Alexandra Pintea Varnava, din partea Fundaţiei Art Encounters.

Aceasta mai spune că pictura prezintă, în maniera unor săpături arheologice terestre, o sufragerie în stil otoman cu un decor asemănător cu cel al sălii de ședințe a Partidului Socialist Otoman (1910-1913), fondat de Hüseyin Hilmi Bey (1885-1922), care a publicat de asemenea revista İştirak: „Fondatorul însuși este acolo, iar lângă el se află Nuriye Ulviye Mevlan Civelek (1893-1964), fondatoare ai Societății Otomane pentru Apărarea Drepturilor Femeilor (1913), alături de chipul lui Marx inserat de asemenea în relație cu cele două figuri evocate de artost. În societatea otomană a sfârșitului de secol XIX, un cerc restrâns de femei educate a început să se implice în dezbateri publice despre drepturile femeilor. Câteva numere ale unei reviste feministe otomane, publicată, condusă și deținută în întregime de femei, au apărut la Istanbul, între 1913 și 1921. Aceasta a fost prima revistă care a publicat o femeie musulmană fără voal și sub numele real, ceea ce o desemnează ca pe o sursă semnificativă pentru istoria mișcării feministe. Legăturile pe care artistul le face peste timp și istorie, într-o reconstrucție digitală ficțională, ne pune în fața unui exercițiu de luciditate și creează premisele perfecte pentru o dezbatere corectă, nu o reacție agresivă care blochează orice dialog posibil.”

La sfârşitul săptămânii trecute, la scurt timp după inaugurarea ediţiei 2019 a Bienalei Art Encounters, persoane neidentificate încă au desenat cu vopsea albă șase cruci, acoperind simbolurile musulmane de pe pictura lui Ahmet Öğüt.

“Suntem extrem de surprinși și mâhniți de vandalizarea lucrării artistului Ahmet Öğüt, «Istoria Altfel: Socialistul otoman Hilmi și apărătoarea drepturilor femeilor otomane, Nuriye». Suntem de părere că atât subiectul ales de artist, cât și amplasarea lucrării în spațiul public sunt menite să creeze un dialog cu cetățenii orașului, iar refuzul acestui dialog și atacul violent asupra unei lucrări de artă este extrem de trist, în special fiind a doua oară că această lucrare este atacată. Timișoara este un oraș în care libertatea de expresie și dialogul sunt lucruri firești, iar intoleranța și prejudecățile trebuie combătute și o dezbatere reală asupra lor ar fi necesară”, transmiteau, imediat după incident, organizatorii Bienalei.