Comisia Europeană a lansat un plan ce cuprinde cinci măsuri prin care îşi propune să ajute autorităţile naţionale să pună mai bine în practică normele naţionale privind libera circulaţie, în urma unor îngrijorări exprimate de statele membre în legătură cu acest subiect.

Manual anti-abuzuri

Prin acest plan, lansat luni, Comi­sia Europeană îşi propune să ajute au­torităţile naţionale să pună în aplicare norme U.E. care să le permită să com­bată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaţie, prin elaborarea unui manual privind soluţionarea problemei căsătoriilor de convenienţă, potrivit unui comunicat C.E., citat de Mediafax.

Totodată, Executivul de la Bru­xel­les va elabora, până la sfârşitul anului, un ghid practic de aplicare a normelor U.E. de coordonare a securităţii socia­le. Acest document va clarifica „proba reşedinţei obişnuite”, prevăzută de normativa europeană privind coordo­narea securităţii sociale. „Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garantează faptul că cetăţenii care nu lu­­crează pot avea acces la securitate so­cială într-un alt stat membru doar după ce şi-au deplasat cu adevărat cen­trul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile)”, precizează oficialii C.E.

Cea de-a treia măsură vizează o mai eficientă utilizare a Fondului So­cial European (F.S.E.) pentru a aborda problema integrării sociale. C.E. re­comandă ca, de la 1 ianuarie 2014, mi­nimum 20% din fondurile F.S.E. să fie cheltuite pentru promovarea incluziu­nii sociale şi combaterea sărăciei în fiecare stat membru.

Comisia îşi mai propune să ajute autorităţile locale din întreaga Europă să facă schimb de cunoştinţe, pentru a răspunde mai bine provocărilor din sfe­ra incluziunii sociale. În acest context, până la sfârşitul lui 2013, C.E. va fi­naliza un studiu de evaluare a impac­tului liberei circulaţii în şase mari ora­şe, iar în februarie 2014, va invita pri­marii să discute provocările şi să facă schimb de bune practici.

A cincea măsură se referă la asi­gurarea aplicării pe teren a normelor U.E. privind libera circulaţie.

Până la sfârşitul anului 2014, C.E. va elabora, în colaborare cu statele membre, un modul de pregătire online, pentru a ajuta personalul autorităţilor locale să înţeleagă şi să aplice pe de­plin dreptul la libera circulaţie al cetă­ţenilor U.E. Decizia a fost luată, după ce, potrivit unui Eurobarometru recent, 47% din cetăţenii U.E. sunt de părere că problemele cu care se confruntă atunci când se mută într-o altă ţară U.E. sunt provocate de faptul că func­ţionarii administraţiilor locale nu sunt familiarizaţi cu drep­tul la liberă circu­laţie al cetăţenilor U.E.

După ce mai multe state europe­ne, precum Marea Britanie, Franţa, Bel­gia sau Germania, au exprimat îngrijorări cu privire la „abuzurile” la dreptul de liberă circulaţie, C.E. a făcut recent un raport, potrivit căruia cetăţenii mobili ai U.E. care se duc într-o altă ţară europeană ajută economia locală, prin ocuparea unor locuri de muncă, pentru care nu se găseşte forţă de muncă pe plan local. În cele mai multe ţări, muncitorii europeni sunt contribuitori neţi la sistemul de beneficii sociale, adică plătesc la sistemul de asigurări sociale şi de sănătate mai mult decât primesc sub formă de ajutoare de orice fel.

Mai mult, „procentajul cetăţenilor mobili ai U.E. care beneficiază de pre­staţii este relativ scăzut, în comparaţie cu resortisanţii proprii ai statelor mem­­bre şi cu cei ai ţărilor terţe”.

C.E. se angajează să garanteze că cetăţenii U.E. sunt într-ade­văr în măsură să-şi exercite drepturile de a munci şi de a trăi în orice ţară din U.E. “Statele membre şi U.E. trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că normele privind libera circulaţie continuă să ofere avantaje maxime ce­tăţenilor şi economiilor noastre”, a de­clarat, luni, László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Pe de altă parte, comisarul a recu­noscut că afluxul de persoane poate reprezenta „o povară pentru sectoare cum ar fi educaţia, locuinţele şi infra­structura”. Prin urmare, C.E. este pre­gătită să se angajeze, alături de statele membre, pentru a ajuta autorităţile mu­nicipale, şi nu numai, să utilizeze pe deplin resursele Fondului Social Euro­pean, după cum a mai spus Andor.

Vestul nu mai vrea est-europeni vânători de ajutoare sociale

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, în 8 octombrie, că Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale. „E adevărat, multe persoane din România şi Bulgaria, dar şi din alte ţări din estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios şi aceştia sunt bi­neveniţi. Din păcate, sunt şi unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta şi mă aştept ca şi Comisia să înţe­leagă aceste diferenţe”, le-a declarat Hans-Peter Friedrich jurna­liştilor, înainte Consiliul J.A.I, de la Luxemburg.

Şi Guvernul britanic a evocat, anul trecut, posibilitatea limitării accesului imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate, invocând un aflux de români şi bulgari în Marea Britanie, după liberalizarea pieţei muncii, la 1 ianua­rie 2014.