Talentul și excelența celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, ieri seară, pe scena Teatrului Național Timișoara, în cadrul celei de-a XXV-a ediții a Galei UNITER, anunţă Agerpres.

Amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, a adresat salutul pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piața Operei, în fața Teatrului Naţional, unde a răsunat și gongul prestigiosului eveniment: „Bună seara Timișoara, bună seara oraș-martir, oraș al florilor, oraș Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediție a galei UNITER, o ediție specială, un sfert de secol, decât aici, la Timișoara. Orașul schimbărilor majore din istoria noastră, orașul Revoluției, orașul viitorului cultural al țării.”

Premiul Special pentru proiecte inedite și realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Național „Mihai Eminescu”, din Timișoara, pentru realizarea Sălii 2 a TNT, care a fost manej imperial, Municipalitatea fiind cea care a sprijinit acest proiect. Trofeul i-a fost înmânat directorului TNT, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu. Edilul a promis, cu acest prilej, că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care își desfășoară activitatea Opera Națională Română și trei teatre (în limbile române, maghiară și germană) vor mai apărea și altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg, din spectacolul Martiri, la secţia germană a Teatrului Național „Radu Stanca”, din Sibiu. Nominalizați au mai fost Radu Brănici, pentru rolul Moiritz Stiefel, din spectacolul Deșteptarea primăverii, jucat la Teatrul German de Stat Timișoara, și Lavinia Pale pentru rolul Doruleț, din spectacolul Visul unei nopți de iarnă, de la Teatrul „Tony Bulandra”, din Târgoviște.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat Gheorghe Visu, pentru rolul Nozdriov, din spectacolul Suflete moarte, jucat laTeatrul de Comedie, București. Au mai fost nominalizați Miklos Bacs, pentru rolul Satin din spectacolul În adâncuri, de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, şi Conrad Mericoffer, pentru rolul Sergius, din spectacolul Soldatul de ciocolată, de la Teatrul Odeon, București.

Ana Ciontea și-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, din spectacolul Suflete moarte, de la Teatrul de Comedie, București. Aceasta a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu, pentru rolul Luca, din spectacolul Soldatul de ciocolată, jucat la Teatrul Odeon, București, și Antoaneta Zaharia, pentru rolul Ecaterina, din spectacolul Soldatul de ciocolată, de la Teatrul Odeon, București.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriței Mariana Mihuț, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărășescu-Jianu, pentru o carieră excepțională în teatrul de păpuși și marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu și regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelență pentru regie, direcție de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câștigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac și Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriță în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu, pentru rolul A, din spectacolul O intervenție, pus în scenă la Teatrul Act, din București. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică, pentru rolul titular din spectacolul Aglaja, de la Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, București, și de Mihaela Trofimov, pentru rolul titular din spectacolul Molly Sweeney, de la Teatrul Unteatru, București.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru Masa puterilor noastre. Au mai concurat piesele: Eu nu sunt Hamlet, de Andrei Vornicu, Legea locatarului universal, de Denis Dinulescu, Ultima dorință, de Cristina Cozma, și Ziua în care m-am hotărât, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câștigat de Dragoș Buhagiar, pentru scenografia spectacolului Cafeneaua, jucată pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, din Iași. Acesta a fost nominalizat alături de Adrian Damian, pentru spectacolul Iarna, de la Teatrul Nottara, București, și de Irina Moscu, pentru Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbine, pus în scenă de Compania „Tompa Miklos”, la Teatrul Național Târgu Mureș.

Premiul Special a fost acordat actriței Irene Flamann Catalina, pentru o viață dedicată Teatrului Național din Timișoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huțuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, din spectacolul Amadeus, jucat la Teatrul Metropolis, București. Acesta a concurat alături de alți doi nominalizați, Richard Bovnoszki, pentru rolul Ciki, din spectacolul No man's land, de la Teatrul Național „I. L. Caragiale”, din București, şi de Ciprian Nicula, pentru rolul Cristopher, din spectacolul O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, jucat la Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București.

Un Premiu special pentru contribuția întregului corp universitar la dezvoltarea vieții teatrale și culturale naționale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universității de Arte „George Enescu”, din Iași.

La secțiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului Biblia neagră, a lui William Blake, scenariul și regia artistică Ilinca Stihi, producție a Societății Române de Radiodifuziune, Dada Cabaret, după Matei Vișniec, și Poveste pentru tatăl meu, de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire și promovare a relațiilor culturale româno-britanice.

Vandalul, de Hamish Linklater, un spectacol în regia și adaptarea Andreei Vulpe, a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producție TVR), secțiune la care au mai fost nominalizate Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, în regia Ancăi Maria Colțeanu, și Livada cu vișini, de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul În adâncuri, pus în scenă la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului Amadeus, la Teatrul Metropolis București, și Bobi Pricop, pentru spectacolul O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, de la Teatrul Național „I. L. Caragiale”, din București.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulți ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediție a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timișoara, care împlinește aceeași vârstă ca și UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunțat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, Amadeus, director de scenă Victor Ioan Frunză, jucat la Teatrul Metropolis, București. La această secțiune a fost nominalizate și Artists Talk, spectacol de Gianina Cărbunariu, jucat la Arcub, și Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte, în regia Radu Afrim, jucat Teatrul Național Târgu Mureș.

Premiul președintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanța proiectului care a cucerit acest titlu.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelență din partea Primăriei municipiului Timișoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru „ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul și cultura României, cât și pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediția din anul 2021 a Galei UNITER se va desfășura tot la Timișoara, și că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o ședință a Parlamentului European al Culturii își va desfășura lucrările aici, dar și pentru că Timișoara se pregătește să fie gazda Festivalului Național de Teatru 2021”.