Direcţia pentru Cultură Timiş a decis să realizeze o reinventariere a imobilelor istorice din Timiş, într-o bază electronică în premieră pe ţară. Asta, pe lângă un proces de contabilizare a monumentelor arheologice, care se împuţinează din cauza lipsei fondurilor pentru pază şi conservare.

O evidenţă mai bună

Pentru o mai bună monitorizare şi o mai bună colaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcţii, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş pregăteşte prima bază de date electronică a imobilelor- monumente istorice. Baza de date va cuprinde informaţii despre toate imobilele istorice din judeţ. Proiectul reprezintă un prim pas în cadrul unui program amplu de digitalizare a informaţiilor, iar Direcţia pentru Cultură Timiş va fi prima instituţie de profil din ţară care va avea o astfel de bază de date.

Ţinând cont de starea în care se găsesc obiective precum Castelul de la Banloc sau diverse bisericuţe de lemn vechi din judeţ, o astfel de bază de date este binevenită.

Pe de altă parte, Direcţia Judeţeană pentru Cultură va începe un amplu proces de inventariere a monumentelor-situri arheologice în Timiş.

S-a dat în acest sens exemplul monumentelor funerare, care la începutul anilor 80 erau în număr de peste 400 în judeţ, însă acum s-au împuţinat drastic, şi multe sunt în pericol de distrugere din cauza lucrărilor agricole, a lucrărilor de infrastructură rutieră sau a săpăturilor neautorizate.

„Din păcate, cu cât evoluează lucrările de infrastructură în teritoriu, tot mai multe situri se distrug. Noi lucrăm de doi ani la o evidenţă mult mai detaliată a acestor monumente şi încercăm pe cât se poate să colaborăm şi cu primăriile. Am identificat cu GPS poziţionarea acestor situri, şi am dus datele respective la primării şi posturi de poliţie. Însă, la câte probleme sunt la primăriile comunale, puţine mai au resurse şi pentru aşa ceva. Ar fi bine să luăm exemplul Greciei, unde astfel de monumente sunt bine conservate de autorităţile locale, şi sunt valorificate turistic, fiind o sursă de venituri deloc neglijabilă. Poate va mai dura ceva timp până se va întâmpla acelaşi lucru şi la noi, dar ar trebui să le lăsăm măcar copiilor noştri şansa de a face asta”, declară arheologul timişorean Dan Leopold Ciobotaru.

Un patrimoniu greu de gestionat

Timişul figurează în evidenţa Ministerului Culturii cu 333 de monumente istorice răspândite în tot judeţul – de la conace boiereşti, clădiri istorice până la situri arheologice extrem de valoroase. Dintre acestea, mai puţin de 5% au beneficiat în ultimii zece ani de alocări decente de fonduri, pentru pază, reamenajare sau punere în valoare din punct de vedere turistic. Şi aici, probabil pe principiul descentralizării, multe primării comunale pe raza cărora se află astfel de obiective au fost lăsate să se descurce cu partea de finanţare, dându-li-se însă avertismente din timp în timp că o gestionare necorespunzătoare poate fi generatoare de cercetări penale.

De existenţa multor obiective din lista celor peste 300 de monumente istorice timişene din judeţ nu ştiu, probabil, nici o parte dintre factorii locali cu competenţe în domeniu.

Cetatea turcească de pământ de la Alioş, Tell-ul din Bucovăţ, Cetatea Morisena, din Cenad, Câmpul de tumuli, din Checea, necropola din zona “La Picioroane”, din Hodoni, fortificaţia medievală, din Opatiţa, casa Contelui de Mercy, din Carani, conacul “Petala”, din Clopodia, hanul din Comloşu Mare, podul de cărămidă, din Foeni, ansamblul conacului Liptay, din Lovrin, sunt tot atâtea obiective care, bine puse în valoare, ar putea face din Timiş o zonă mult mai atractivă din punct de vedere turistic.

Din păcate, pentru întreţinerea şi restaurarea acestora e nevoie de sume care, de cele mai multe, depăşesc cu mult posibilităţile administraţiilor locale. De aceea, singura speranţă rămân granturile europene şi finanţările bugetare date de Ministerul Culturii prin Institutul Naţional al Patrimoniului.