Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 solicită extinderea urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei şi avertizează că „până nu se va pedepsi uriaşa crimă împotriva umanităţii din Decembrie '89, reţeaua de corupţie şi crimă organizată rămâne puternică.”
Într-o scrisoare deschisă trimisă procurorului general al României, Augustin Lazăr, Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 solicită extinderea urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei şi asupra faptelor criminale şi de diversiune ale membrilor fostului Comitet Politic Executiv al PCR, ale prim-secretarilor, şefilor politici şi militari aflaţi în funcţii în Decembrie 1989, asupra celor din Securitate, Miliţie şi Procuratura din Timişoara, fapte comise începând cu 16 Decembrie 1989 (inclusiv acte pregătitoare din zilele anterioare) şi care nu au fost cercetate până în prezent. Totodată, cele două asociaţii solicită şi luarea de măsuri asigurătorii în vederea plătirii de daune către victimele represiunii şi în vederea recuperării pagubelor unor instituţii, ca urmare a faptelor criminale încadrabile la infracţiuni contra umanităţii.
„Actele abominale de asasinare a demonstranţilor, în stradă, sau a răniţilor, în spital, de ardere a trupurilor celor asasinaţi şi furtul şi ascunderea lor au încălcat inclusiv legile războiului. Sunt infracţiuni împotriva umanităţii şi, din această perspectivă a crimelor imprescriptibile, trebuie cercetate de procurori.
Reamintim lumii întregi ca aceia care au asasinat şi au furat şi ars trupurile oamenilor, aceia care au distrus instituţii de importanţă naţională, precum Biblioteca Universitară şi Palatul Regal, colecţiile de artă şi manuscrise şi cărţi rare din tezaurul naţional, sunt cei care au generat şi extins reţeaua de corupţie şi crimă organizată care a confiscat întâi Revoluţia şi apoi au capturat Statul Român şi i-au paralizat instituţiile”, transmit preşedinţii celor două asociaţii, respectiv Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, şi Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 Bucureşti.
Aceştia avertizează că reţeaua de corupţie şi crimă organizată, cea care a pus în scenă crimele împotriva umanităţii din Decembrie 1989 şi pe cele din Iunie 1990 au aceiaşi actori şi aceiaşi regizori ai PCR şi ai instituţiilor de forţă şi represiune ale acestuia.
„Până nu se va pedepsi uriaşa crimă împotriva umanităţii din Decembrie '89, reţeaua lor rămâne puternică, iar lupta anticorupţie va fi sortită eşecului”, avertizează reprezentanţii celor două asociaţii.
Aceştia mai transmit că, până pe data de 18 Decembrie 1989, Penitenciarul Timişoara era plin de oameni ridicaţi şi arestaţi de pe străzi, anchetaţi de Procuratură, de Securitate şi de Miliţie, sub coordonarea PCR, fără ca trimişii CC al PCR să fi fost interogaţi vreodată cu privire la multitudinea de fapte penale petrecute în această încartiruire.
„Dosarul Stanculescu – Chiţac s-a rezumat la o anchetă restrânsă şi la puţine din faptele săvârşite atunci la Timişoara, care, astăzi, sunt elemente constitutive ale infracţiunii de crimă împotriva umanităţii. Au fost peste 850 de persoane arestate şi ţinute în condiţii inumane atât în închisori, cât şi în sediile Miliţiei şi Securităţii, dar acelaşi tratament de supraveghere şi teroare l-au trăit şi răniţii din spitalele Timişoarei sau cei care s-au aflat în Gara Timişoarei, fără ca aceşti autori ai tratamentelor neomenoase să fie vreodată anchetaţi şi fără ca aceste fapte determinate sau săvârşite de Miliţie, de Securitate, de Procuratură sau de organele de partid şi militare să fi fost cercetate vreodată, din cauza amestecului ilegal şi brutal în blocarea anchetei, a factorului politic şi militar”, declară Teodor Mărieş. Acuzând că „securişti ca Sima, Tinu, Atudoroaie, Carașca, Teodorescu, … politruci ca Iliescu, Roman, Măgureanu şi alţii din grupul lor ne dau azi lecţii de civism în spaţiul public şi visează la ordinea politică şi economică a PCR şi a Securităţii”.
Cele două asociaţii cer preşedintelui României şi CSAT, Guvernului şi instituţiilor statului succesoare ale instituţiilor militare de forţă sau fostei Procuraturi RSR, declasificarea documentelor şi interceptărilor care s-au făcut din obiective militare mobile (avioane Awax) din jurul graniţelor României, în Decembrie 1989: „Să fie declasificate toate documentele SIE şi SRI, MApN şi MAI, pentru întreaga perioadă infracţională Decembrie 1989 – Iunie 1990, ca să se poată dovedi ce ordine criminale au dat conducătorii politici şi militari de la Bucureşti, inclusiv pentru Timişoara. Cei care au ascuns sau distrus probe şi au favorizat infractorii în toată această perioadă, trebuie să răspundă!”
La 27 de ani de la crimele din Decembrie 1989, reprezentanţii celor două asociaţii, susţinuţi în demersul lor de avocatul Antonie Popescu, avertizează răspicat că toţi cei care deţin importante funcţii în Stat şi nu se implică în aflarea adevărului privind perioada infracţională 14 Decembrie 1989 – 30 decembrie 1989 şi nu pun la dispoziţia Parchetului toate probele, de orice natură ar fi acestea, „intră în sfera penală şi devin complici la crimele împotriva umanităţii săvârşite în Revoluţia Română, care trebuiau pedepsite aşa cum a stabilit şi CEDO.”
Ultimele comentarii