Epidemia de rujeolă confirmată oficial de Ministerul Sănătăţii nu a ocolit nici Timişul, care este unul dintre judeţele cu cel mai mare număr de cazuri. Medici infecţionişti de la Spitalul “Victor Babeş” nu exclud varianta ca epidemia să aibă legătură şi cu creşterea semnificativă pe plan local a adepţilor multiplelor campanii iresponsabile anti-vaccinare.

Un deces în Timiş

Ministerul Sănătăţii a anunţat zilele trecute că în România au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă, în decursul a opt luni, fiind înregistrate trei decese faţă de anul trecut când au fost doar şapte cazuri de îmbolnăvire.

îTimişul este unul dintre judeţele cu cele mai multe cazuri, fiind pe locul patru într-un top naţional al judeţelor afectate. Aici au fost confirmate 71 de cazuri de rujeolă, din care un deces la un copil cu vârsta sub un an.

De această dată, Ministerul Sănătăţii nu a mai adoptat o poziţie rezervată, precizând că există o legătură clară între această epidemie şi campaniile naţionale anti-vaccinare. “Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar şapte cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces. Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulţirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an”, spun oficialii ministeriali.

Potrivit acestora, cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de un an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei. “Cei trei copii decedaţi ar fi putut fi protejaţi prin neapariţia rujeolei la copiii mai mari, trecuţi de vârsta de vaccinare, dacă aceştia ar fi fost vaccinaţi", precizează reprezentanţii din Sănătate.

Şi la nivel local există opinii avizate conform cărora campaniile anti-vaccinare au un aport direct în propagarea acestor epidemii. “E aproape sigur că şi această epidemie de rujeolă are legătură cu campaniile anti-vaccinare. Într-o comunitate în care nu se fac vaccinările prevăzute în mod normal pentru copii, este o probabilitate mare să se declanşeze nu doar o epidemie de rujeolă, ci orice altă epidemie contagioasă”, ne-a declarat medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara.

Ministerul Sănătăţii face apel către părinţi să respecte calendarul de vaccinare. În Timiş, una dintre zonele afectate, Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de şapte luni, cu refacerea vaccinului la vârsta normală de un an.

O epidemie extrem de periculoasă

Virusul rujeolei trăieşte exclusiv în organismul omului si se transmite în mod direct în cursul tusei sau al strănutului unui subiect bolnav de rujeolă (intră în organism pe căile respiratorii sau prin ochi).

Boala este contagioasă atât în timpul perioadei de incubaţie (aproximativ zece zile), cât şi în timpul perioadei de manifestare (cu o durată de patru zile).

Rujeola nu survine decât în mod excepţional a doua oară, infecţia cu virus conferind o imunitate durabilă şi permanentă faţă de această boală.

Prevenirea constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la persoanele care sunt imunodeprimate). Vaccinul este în general injectat în asociere cu cele ale rubeolei şi oreionului (vaccin ROR) şi este administrat după vârsta de un an, mai devreme chiar atunci când copilul trăieşte într-o colectivitate.