Sunt tot mai insistente vocile, și din mediul politic, și din sectorul nonguvernamental, care solicită o anchetă penală pentru sincopele din aprovizionarea cu vaccin anti-rujeolic care au dus la extinderea epidemiei de rujeolă. Acuzația este de abuz în serviciu. Timișul ar fi direct vizat de o asemenea anchetă, întrucât rămâne județul cu cele mai multe cazuri confirmate din țară.

Procurorii, îndemnați să se autosesizeze

Oameni politici, dar și reprezentanți ai diverselor ONG-uri cer autosesizare din partea unităților de parchet abilitate pentru o anchetă vizând acuzația de abuz în serviciu pentru golurile din aprovizionarea cu vaccin anti-rujeolic care au dus la extinderea epidemiei și în vestul țării.

„Peste 5 000 de copilaşi îmbolnăviţi de rujeolă, iar 25 au murit. O crimă în masă generată de neglijenţa Ministerului Sănătăţii, de Guvernele ultimilor trei ani, care pur şi simplu nu au achiziţionat vaccinurile. Se induce ideea că, de fapt, toate aceste suflete de copilaşi nevinovaţi, care s-au îmbolnăvit de rujeolă, ca de altfel şi cei care au murit, ar fi victime ale propriilor părinţi. O anchetă a Ministerului Public trebuie să se desfăşoare, cu atât mai mult cu cât, epidemia de rujeolă este departe de a se fi stins”, declară fostul președinte Traian Băsescu. Acesta a argumentat că tocmai pentru cazuri de acest gen ar fi fost greșit să se dezincrimineze infracțiunea de abuz in serviciu.

În cazul în care o astfel de anchetă ar fi demarată, Timișul ar fi primul județ vizat, pentru că este zona cu cele mai multe cazuri confirmate. Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România pâna în 23 iunie este 7.282. Timișul se menține în fruntea nedoritului clasament, cu 1.167 de cazuri, urmat de Caraș Severin – cu 1095 de cazuri și Arad – cu 965 de cazuri. Au fost înregistrate 30 de decese, opt în județul Timiș, cinci în județul Arad, șase în județul Dolj, trei în județul Caraș Severin, și câte unul în județele Bihor, Cluj, Călărași, Satu Mare, Vaslui, Galați și Mureș. Un al 31-lea deces posibil datorat rujeolei este în curs de investigare, în vederea confirmării sau infirmării în Arad.

„Din păcate, am fost și am rămas județul cu cele mai multe cazuri. Vârful a fost înregistrat undeva în luna aprilie, dar acum încep să scadă. Mai avem însă cazuri grave, cum e cel al unui bărbat din Caraș Severin care este la Terapie Intensivă”, spune medicul epidemiolog Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Timișoara.

Vină pasată doar spre părinți?

De la începutul izbucnirii epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătății a indus ideea că vina pentru extinderea epidemiei o poartă exclusiv părinții care au refuzat să-și vaccineze copiii. Cauză urmată de lipsa de informare, informarea eronată din media sau internet, precum și de „curentul antivaccinist, care a cuprins inclusiv personalul medical, preoți sau profesori”.

Nu s-a spus însă nimic despre sincopele legate de aprovizionarea cu vaccin anti-rujeolic, caree au lăsat zeci de copii neimunizați la fiecare medic de familie.

„Să nu zic sute, dar câteva zeci de copii au rămas cu siguranță nevaccinați în evidența fiecărui medic de familie. Acum sunt stocuri suficient de vaccin, dar e cam târziu. Nu cred că avem cum să recuperăm tot ce nu s-a făcut în ultimele luni din cauza lipsei vaccinului, chiar dacă facem eforturi în acest sens. Responsabilitatea trebuie căutată la Minister, care nu a repartizat la Direcțiile de Sănătate necesarul de vaccin. Acum se dă vina pe părinți, în încercarea de a se nega orice responsabilitate din partea Ministerului Sănătății, deși se știe foarte bine că au fost perioade lungi în care vaccinul a lipsit”, declară medicul de familie timișean Georgeta Rus.

La rândul său deputatul PNL de Timiș Pavel Popescu spune că, în cadrul Comisiei de Sănătate, reprezentanții Ministerului Sănătății pur și simplu au ignorat întrebările din Parlament despre situația vaccinului Ror.

„Teoria conspirației”, via Ungaria

Au circulat tot felul de teorii mai mult sau mai puțin ale conspirației cu privire la epidemia de rujeolă din vestul țării, legate de faptul că în Ungaria lipseau cazurile de acest gen, deși în Timiș și Arad era și este încă focar de epidemie.

„Un fapt este clar: de la începutul anului, s-au descoperit circa 4.000 de cazuri de rujeolă, din care 17 s-au finalizat, tragic, cu moartea bolnavilor. Totuşi, în ce stat european se mai înregistrează o epidemie de proporţiile astea? Niciunde! Informaţiile mele spun că infestarea s-a făcut artificial şi intenţionat de către agenţi cu dublă comandă, agenţi dubli, cum li se mai spune. La Arad şi Nădlac se îmbolnăvesc copiii dar peste graniţă la Nagylak, Mako sau Szeged nici unul? Şi ungurii au grad de vaccinare mai mic cu 10% decât românii. Valul de rujeolă a generat ceea ce se şi intenţiona: un val de emoţie uriaş care ar împinge opinia publică la acceptarea rapidă şi fără mari dezbateri a Legii vaccinării”, declara la început de an jurnalista Olivia Steer, promotoare a „trendului” anti-vaccinare.

Între timp, au apărut și cazuri în Ungaria, unde în martie, la Mako, oraş aflat la 120 de kilometri de Timişoara, mai mulţi angajaţi ai unui spital s-au îmbolnăvit, iar conducerea a decis să închidă unitatea sanitară. Ulterior Kallai Arpad, directorul Spitalului din Mako declara: „După părerea specialiştilor în boli infecţioase, virusul a fost introdus în spital de cineva. Putem intui că din România, după perioada de incubaţie de 10 zile, că am avut un pacient român pe secţia Urgenţe”.

Medicul Virgil Musta, de la Spitalul „Victor Babeş”, din Timişoara, spune cănu ştie ca, în momentul de față, să mai fie cazuri în Ungaria, dar că mai există în Italia, unde e un focar destul de mare.

Recomandări de continuare a programului de vaccinare

Epidemia de rujeolă izbucnită în România a determinat Ministerul Sănătăţii ca, împreună cu reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, UNICEF şi Institutul de Sănătate Publică, să propună măsuri pentru combaterea extinderii virusului. Printre acestea se numără şi scăderea vârstei de vaccinare a copiilor, a căror imunizare va putea fi făcută acum de la nouă luni, deoarece, spun specialiştii, o caracteristică a acestei epidemii de rujeolă este că afectează micuţii cu vârste sub un an.

Ministerul Sănătăţii face apel către părinţi să respecte calendarul de vaccinare. În Timiş, Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de şapte luni, cu refacerea vaccinului la vârsta normală de un an.

Conform unor medici epidemiologi timișeni, toate autorităţile responsabile ar trebui să se implice în responsabilizarea părinţilor, în vederea vaccinării copiilor mici.  

Rujeola nu survine decât în mod excepţional a doua oară, infecţia cu virus conferind o imunitate durabilă şi permanentă faţă de această boală.

Prevenirea constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la persoanele care sunt imunodeprimate). Vaccinul este în general injectat în asociere cu cele ale rubeolei şi oreionului (vaccin ROR) şi este administrat după vârsta de un an, mai devreme chiar atunci când copilul trăieşte într-o colectivitate.